 | as |
|
| Drumuleţ [ dru-mu-leţ ] VEZI SINONIME PENTRU drumuleţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului drumulet în mai multe dicționareDefinițiile pentru drumulet din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DRUMULEȚ: DRUMULÉȚ, drumulețe, substantiv neutru Diminutiv al lui drum; drum îngust, cărare, potecă. Jandarmii bat toate drumulețele dintre lanuri, așteptînd să-l încolțească. POPA, vezi 75. Sînt doi munți prin care curge un rîu micșor, munții cu păduri și cu drumulețe de picior. GOLESCU, Î. 82. Ciobănașul... Drumulețu-și apuca, Iar Miul că rămînea. TEODORESCU, P. P. 506. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru drumuleț: drumuléț sn [Atestat: (a. 1785) IORGA, S.D. V, 506 / Plural: drumulete / Etimologie: drum + -uleț] 1-2 (Pop; șhp) Drum (1) (îngust) Si: drumușor (1-2), (reg) drumurel (1-2), drumiț (1-2), drumuț (1-2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DRUMULEȚ: DRUMULÉȚ, drumulețe, substantiv neutru Diminutiv al lui drum; drumușor. – Drum + sufix -uleț. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DRUMULEȚ: DRUMULÉȚ, drumulețe, substantiv neutru Diminutiv al lui drum; drumușor. – Drum + sufix -uleț. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru drumuleț: drumuléț substantiv neutru, plural drumuléțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru drumuleț: drumuléț substantiv neutru, plural drumuléțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DRUMULEȚ: DRUMULEȚ substantiv drumușor. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DRUMULET' drumui-robilorDRUMUÍREdrumuítdrumul-lapteluiDRUMULÉȚdrumurélDRUMUȘÓRdrumúțDRÚPĂ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DRUMULEȚ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului drumuleţ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii V, 506 / Plural: drumuleȚe / Etimologie: drum + -uleț] 1-2 Pop; șhp Drum 1 îngust Si: drumușor 1-2, reg drumurel 1-2, drumiț 1-2, drumuț 1-2. |
GRAMATICA cuvântului DRUMULEȚ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului drumuleţ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DRUMULEȚ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE drumuleţ? Vezi cuvântul drumuleţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul drumuleţ?[ dru-mu-leţ ] Se pare că cuvântul drumuleţ are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DRUMULEȚ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Abuz de putere?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul drumuleț are forma: drumuléțe
