|
Dragon [ dra-gon ] VEZI SINONIME PENTRU dragon PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dragon în mai multe dicționareDefinițiile pentru dragon din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN1, dragoni, substantiv masculin I. (În trecut) Soldat de cavalerie care descăleca atunci cînd trebuia să lupte. Lisaveta... o femeie naltă, naltă cît un dragon și uscată ca o scîndură, strînse masa. SADOVEANU, M. 163. În Liunevil sînt acum trii polcuri de dragoni, care îi o prea frumoasă oaste. KOGĂLNICEANU, S. 44. ♦ figurat Om voinic, zdravăn, bine legat. Un dragon de bărbat ca Ivan nu se lăsa ucis așa de ușor. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 273. II. 1. (În superstiții și legende mitice) Animal fantastic, înzestrat cu puteri uriașe, care are aripi și gheare, trupul acoperit cu solzi, coadă de șarpe și scoate foc pe gură. vezi balaur. ♦ Reprezentare, în artele plastice, a acestui animal fabulos, mai ales în China și în alte țări asiatice. Dragonul legendei vedea cu ochi uriași de mărgean Ciudate făpturi venind de peste ocean. BOUREANU, S. P. 10. [Mandarinul] stă în trîndăvie pe-un dragon de porcelană. ALECSANDRI, P. III 85. 2. Veche insignă ostășească reprezentînd un dragon (II 1), uneori zugrăvit pe un steag. Dragonii [la daci] erau lungi prăjine dasupra cărora sta fîlfăind un balaur. ODOBESCU, S. II 284. 3. Un fel de șopîrlă care trăiește pe copaci, în regiunile tropicale, avînd de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii în formă de aripi. 4. Numele unei constelații din emisfera boreală, compusă din mai multe stele de mărimi diferite, dispuse într-un lung șir între Ursa-mare și Ursa-mică; balaur. – Variante: zdragon (ALECSANDRI, T. 69), zdrahón (DUNĂREANU, CH. 11) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dragon: dragón1 [Atestat: NECULCE, L. 44 / V: (înv) dragongán, dragongóne, dragongún, drăgán, drăgún, dragonahún / Plural: dragoni sm, dragonoáne sn / Etimologie: franceza dragon, it dragone] 1 substantiv masculin (Mil; iuz) Soldat din cavaleria de linie care era astfel echipat, încât să poată lupta și pedestru. 2 substantiv masculin (Reg; îf drăgan, drahum) Om voinic. 3 sn (Reg) Picior lung. 4 substantiv masculin Monstru fabulos, închipuit cu gheare de leu, aripi de vultur și coadă lungă de șarpe, care întruchipează forțe ale naturii. 5 substantiv masculin Reprezentare în artele plastice a dragonului (4), mai ales în China și în alte țări asiatice. 6 substantiv masculin (Iht) Drac-de-mare (Trachinus draco). 7 substantiv masculin Șopârlă care trăiește în copaci, în unele regiuni tropicale, având de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii în formă de aripi (Draco volans). 8 substantiv masculin Reprezentare heraldică având profilul unui corp omenesc cu barba formată din șerpi încolăciți. 9 substantiv masculin (Art) Constelație din emisfera boreală, dispusă într-un șir de stele terminat cu un cap de dragon (8) Si: (pop) balaurul (6). 10 substantiv masculin Unul dintre cele douăsprezece semne simbolice ale zodiacului chinezesc. 11 substantiv masculin (Îs) Anul dragonului Perioadă de un an în calendarul chinezesc, corespunzătoare semnului zodiacal omonim. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN2, dragoni, substantiv masculin I. 1. Monstru fabulos, cu cap de câine sau de pisică, cu multe limbi (pe care scoate foc), cu gheare de leu, aripi de vultur și coadă lungă de șarpe. 2. Specie de șopârlă care trăiește pe copaci în unele regiuni tropicale, având de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii în formă de aripi (Draco volans). 3. Reprezentare heraldică având profilul unui chip omenesc cu barba formată din șerpi încolăciți. 4. (astronomie) Numele unei constelații din emisfera boreală, dispusă într-un șir lung de stele terminat cu un fel de cap; (popular) Balaurul. II. Soldat din cavalerie care lupta atât călare, cât și pedestru. – Din limba franceza dragon. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN2, dragoni, substantiv masculin I. 1. Monstru fabulos, închipuit cu gheare de leu, aripi de vultur și coadă lungă de șarpe. 2. Specie de șopârlă care trăiește pe copaci în unele regiuni tropicale, având de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii în formă de aripi (Draco volans). 3. Reprezentare heraldică având profilul unui chip omenesc cu barba formată din șerpi încolăciți. 4. (articulat) Numele unei constelații din emisfera boreală, dispusă într-un șir lung de stele terminat cu un fel de cap; (popular) Balaurul. II. Soldat din cavalerie care lupta atât călare, cât și pedestru. – Din limba franceza dragon. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN1 substantiv masculin I. 1. animal imaginat cu cap și aripi de vultur, gheare de leu, trup și coadă de șarpe. 2. reprezentare heraldică a unui chip omenesc cu barba din șerpi încolăciți. 3. șopârlă tropicală, pe copaci, care are de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii ca niște aripi. 4. pește marin care, în timpul zilei, stă îngropat în nisip, noaptea fiind foarte activ; drac-de-mare. 5. ambarcație cu două vele de suprafață mare; velă triunghiulară suplimentară. II. cavalerist astfel echipat încât să poată lupta și pe jos. (< limba franceza dragon) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dragon: 1) *dragón m. (în franceză dragon, germana dragoner. vezi drăgan, drac, zdrahon). Soldat de cavaleria în Francia ș.a. instruit în vechime și p. lupta de jos și numit așa de la balauru (în franceză dragon) pe care și-l alesese cavaleria ca simbol al greutăților de învins (maĭ vechĭ dragán, drăgán și dragún, despre poloneză dragan, dragun, limba rusă dragún). Zool. Un fel de șopîrlă nevătămătoare. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN1 substantiv masculin 1. Animal fabulos închipuit cu aripi de vultur, gheare de leu și coadă de șarpe. ♦ Reprezentare plastică a acestui animal. 2. Șopârlă tropicală care trăiește pe copaci și care are de-a lungul corpului două excrescențe ale pielii ca niște aripi. 3. Numele unei constelații din emisfera boreală, alcătuită dintr-un șir lung de stele. [< limba franceza dragon]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN2, dragoane, substantiv neutru Șnur sau cordon de piele, sau de fir, terminat cu un ciucure, care se atîrnă la mînerul săbiei, Îmi strecurai stînga în toc, trăsei încet revolverul, îl pipăii, îmi așezai și dragonul săbiei la pumnul mînei drepte. SADOVEANU, O. VI 13. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN2 dragoni m. 1) mitologie Monstru cu aripi de vultur, gheare de leu și coadă de șarpe, care scoate foc pe gură. 2) articulat Constelație în emisfera nordică situată între Ursa Mare și Ursa Mică. /<fr. dragon Forme diferite ale cuvantului dragon: dragoni Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dragon: dragón2 sn [Atestat: (a. 1874) URICARIUL XXII, 482 / V: (înv) dragonă substantiv feminin / Plural: dragonoáne / Etimologie: franceza dragonne] 1 Șiret din fir metalic terminat cu un ciucure, care se atârnă de mânerul sabiei. 2 (Reg) Mânerul sabiei. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN1, dragoane, substantiv neutru Piesă anexă a armelor albe (săbii, pumnale etc.), din bumbac, mătase, piele, fixată de mânerul armei. – Din limba franceza dragonne. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN1, dragoane, substantiv neutru Șiret confecționat din fir metalic și terminat cu un ciucure, care se prinde la mânerul sabiei. – Din limba franceza dragonne. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN2 substantiv masculin Cavalerist astfel echipat încât să poată lupta și pe jos. [Variante zdragon, drahon, zdrahon substantiv masculin / < limba franceza dragon, italiana dragone]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DRAGON: DRAGON s. 1. (ihtiologie; Trachinus draco) drac-de-mare. 2. (astronomie; articulat) balaurul (articulat). (dragon este o constelație din emisfera boreală.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dragon: 2) dragón n., plural oane (în franceză dragonne). Cureaŭa de mîneru săbiiĭ și de la lance. – Maĭ corect ar fi dragonă, forme, plural e. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN2 substantiv neutru șiret din fir metalic terminat cu un ciucure, care împodobește garda unei săbii. (< limba franceza dragonne) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN1 dragoni m. învechit Ostaș din trupele de cavalerie, care lupta atât călare, cât și pedestru. /<fr. dragon Forme diferite ale cuvantului dragon: dragoni Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DRAGÓN: DRAGÓN substantiv neutru Galon cu șnur care împodobește garda unei săbii. [plural -oane. / < limba franceza dragonne]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dragon: dragon m. 1. soldat de cavalerie putând lupta pe jos ca un pedestru; 2. figurat muiere țeapănă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru dragon: dragón1, dragóni, substantiv masculin (învechit) 1. soldat de cavalerie francez. 2. (figurat) femeie țeapănă. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dragon: dragón1 (monstru, șopârlă, soldat) substantiv masculin, plural dragóni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dragon: dragón (monstru, animal, soldat) substantiv masculin, plural dragóni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dragon: dragón (șnur) substantiv neutru, plural dragoáne Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dragon: dragón2 (șnur) substantiv neutru, plural dragoáne Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DRAGON' DRAGOMÍRDRAGOMIREȘTI 1.DRAGOMIREȘTI-VALEDragomirnaDRAGÓNdragonădragonádădragonádedragóne |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dragon Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dragon dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 44 / V: înv dragongán, dragongóne, dragongún, drăgán, drăgún, dragonahún / Plural: dragoni sm, dragonoáne sn / Etimologie: franceza dragon, it dragone] 1 substantiv masculin Mil; iuz Soldat din cavaleria de linie care era astfel echipat, încât să poată lupta și pedestru. 11 substantiv masculin Îs Anul dragonului Perioadă de un an în calendarul chinezesc, corespunzătoare semnului zodiacal omonim. DRAGÓN2 dragoni m. 1874 URICARIUL XXII, 482 / V: înv dragonă substantiv feminin / Plural: dragonoáne / Etimologie: franceza dragonne] 1 Șiret din fir metalic terminat cu un ciucure, care se atârnă de mânerul sabiei. Dragon este o constelație din emisfera boreală. Dragon este o constelație din emisfera boreală. DRAGÓN1 dragoni m. |
GRAMATICA cuvântului dragon? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dragon. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dragon poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dragon? Vezi cuvântul dragon desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dragon?[ dra-gon ] Se pare că cuvântul dragon are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dragon |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Auroră boreală sau polară, australă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|