 | as |
|
| Doritor [ do-ri-tor ] VEZI SINONIME PENTRU doritor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului doritor în mai multe dicționareDefinițiile pentru doritor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DORITÓR: DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adjectiv (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») 1. Care dorește; dornic (de ceva). Dascălul ar fi doritor să afle povestea lui Omu. SADOVEANU, P. M. 18. Se gîndea să vîndă, în taină, unui megieș doritor, cîteva pogoane din partea-i de pămînt. GALACTION, O. I 143. Sînt doritor de vești bune. CARAGIALE. O. VII 79. 2. Iubitor, drăgăstos. Gură tu! învață minte, nu mă spune nimărui, Nici chiar lui, cînd vine noaptea lîngă patul meu tiptil, Doritor ca o femeie și viclean ca un copil! EMINESCU, O. I 80. Se întoarce îndată, Cu inimă ne-mpăcată Și cu gînduri doritoare Pentru rumena lui floare. TEODORESCU, P. P. 171. Forme diferite ale cuvantului doritor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru doritor: doritor, doritoroare [Atestat: (a. 1747) URICARIUL I, 177 / Plural: doritori, doritoroáre / Etimologie: dori + -tor] 1-2 smf, a (Persoană) care dorește. 3 a (Înv) Lacom. 4 a (Înv) Îndrăgostit. 5 substantiv feminin (Reg) Plantă ierboasă târâtoare din familia scrofulariaceelor, cu flori mici, albastre sau liliachii (Veronica hederifolia). Forme diferite ale cuvantului doritor: doritoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DORITÓR: DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adjectiv, substantiv masculin, substantiv feminin 1. Adj., substantiv masculin și forme (Persoană) care dorește să facă, să obțină ceva; dornic de ceva. 2. S. forme Plantă erbacee târâtoare cu flori mici, albastre sau liliachii (Veronica hederifolia). – Dori + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului doritor: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DORITÓR: DORITÓR, -OÁRE, doritori, -oare, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care dorește să facă, să obțină ceva; dornic de ceva. 2. S. forme Plantă erbacee târâtoare cu flori mici, albastre sau liliachii (Veronica hederifolia). – Dori + sufix -tor. Forme diferite ale cuvantului doritor: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DORITOR: DORITOR adjectiv, s. 1. adjectiv, substantiv amator, dornic, iubitor, pofticios, rîvnitor, (popular) poftitor, (regional) poftăreț, poftos, pohtaci, (învechit) libovnic, rîvnaci. (doritor de petreceri.) 2. adjectiv dornic, nerăbdător. (doritor să plece.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DORITÓR: DORITÓR doritoroáre (doritoróri, doritoroáre) Care dorește; care manifestă o dorință. /a dori + sufix doritortor Forme diferite ale cuvantului doritor: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru doritor: doritór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural doritóri; adjectiv feminin, (persoană) substantiv feminin singular și plural doritoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru doritor: doritór adjectiv masculin, substantiv masculin, plural doritóri; forme singular și plural doritoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru doritor: doritór, -oáre adjectiv Care dorește: doritor de studiŭ. Forme diferite ale cuvantului doritor: -oáre Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru doritor: doritor a. care dorește. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DORITOR' DorisDORÍSMDoritdoritoáreDORITÓRdorjenélDORJÍNCĂDORKINGdorloșí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL doritor Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului doritor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Doritor, doritoroare [Atestat: a. 1747 URICARIUL I, 177 / Plural: doritori, doritoroáre / Etimologie: dori + -tor] 1-2 smf, a Persoană care dorește. Doritor de petreceri. Doritor să plece. Doritor să plece. DORITÓR doritoroáre doritoróri, doritoroáre Care dorește; care manifestă o dorință. /a dori + sufix doritortor. |
GRAMATICA cuvântului doritor? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului doritor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul doritor poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE doritor? Vezi cuvântul doritor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul doritor?[ do-ri-tor ] Se pare că cuvântul doritor are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL doritor |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma limba bengali?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul doritor are forma: doritóri
