 | as |
|
| Dorinţă [ do-rin-ţă ] VEZI SINONIME PENTRU dorinţă PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dorinta în mai multe dicționareDefinițiile pentru dorinta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DORINȚĂ: DORÍNȚĂ, dorințe, substantiv feminin 1. Tendință lăuntrică spre realizarea sau dobîndirea unui lucru. vezi năzuință, aspirație, rîvnă. Ardeam de dorința de a vedea mai curînd teatrul sovietic. STANCU, U.R.S.S. 11. Mi-am exprimat dorința să-i văd copiii. IBRĂILEANU, A. 131. Nicu Bălcescu avea o mare dorință d-a învăța. GHICA, S. 680. ♦ Poftă, voie. I se naște dorința să intre și el în grădină, ca să vadă lucrurile mai de aproape. spaniolă POPESCU, M. G. 68. Iar dacă s-a întîmpla... după dorința luminării-voastre, apoi atunci să ne trimeteți copila acasă. CREANGĂ, P. 84. 2. Iubire; imbold erotic. Îl vede azi, îl vede mîni, Astfel dorința-i gata; El, iar, privind de săptămîni, Îi cade dragă fata. EMINESCU, O. I 167. Amoroase porumbițe... chemate de dorință, cu aripile întinse și-ncordate zboară către dulcele lor cuib, purtate prin aer de dorul ce le-ncinge. ODOBESCU, S. III 34. – plural și: dorinți (SADOVEANU, O. I 433, ALECSANDRI, P. I 124). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DORINȚĂ: DORINȚĂ s. 1. aspirație, dor, năzuință, poftă, pornire, rîvnă, tendință, vis, (rar) năzuire, rîvnire, (regional) năduleală, (învechit) năslire, năslitură, rîvnitură. (dorinta de a face ceva util.) 2. cerere, cerință, deziderat, exigență, (învechit) postulat. (O dorinta îndreptățită.) 3. deziderat, doleanță. (Și-a exprimat dorinta.) 4. chef, dispoziție, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voință, verb reflexiv:ere, (popular) verb reflexiv:ută, (învechit) deșiderat, ogod, poftire, poftit, poftitură, rîvnă, rîvnire, tabiet. (După dorinta inimii.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DORINȚĂ: DORÍNȚĂ, dorințe, substantiv feminin 1. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dor, aspirație. ♦ Ceea ce constituie năzuința, aspirația cuiva. 2. Poftă, gust (de a mânca, de a bea ceva etc.); voie. 3. Atracție erotică. [plural și: dorinți] – Dori + sufix -ință. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DORINȚĂ: DORÍNȚĂ, dorințe, substantiv feminin 1. Stare sufletească a celui care tinde, râvnește, aspiră la ceva; năzuință, dor, aspirație. ♦ Ceea ce constituie năzuința, aspirația cuiva. 2. Poftă, gust (de a mânca, de a bea ceva etc.); voie. 3. Atracție erotică. [plural și: dorinți] – Dori + sufix -ință. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dorință: dorínță substantiv feminin [Atestat: DRĂGHICI, R. 143/5 / Plural: dorintațe, dorintați / Etimologie: dori + -ință] 1 Stare sufletească a cuiva care tinde sau aspiră la ceva Si: năzuință, aspirație, dor. 2 Ceea ce constituie aspirația cuiva. 3 Poftă (de a mânca sau bea ceva). 4 Atracție erotică. 5 (Rar) Urare Cf dori (9). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DORINȚĂ: DORÍNȚĂ dorintae forme 1) Stare sufletească a celui care dorește ceva; doleanță. 2) Ceea ce este dorit; deziderat. 3) Imbold erotic; iubire. /a dori + sufix dorintator Forme diferite ale cuvantului dorinta: dorintae Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dorință: dorínță forme, plural e. Poftă, tendență a sufletuluĭ: am dorință să plec, dorința de a pleca, dorința plecăriĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dorință: dorință forme aspirațiunea sufletului de a poseda un bine. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dorință: dorínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat dorínței; plural dorínțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dorință: dorínță substantiv feminin, genitiv dativ articulat dorínței; plural dorínțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DORINTA' DoriftDORIMEDONTDorindorîngăDORÍNȚĂDORÍREDorisDORÍSMDorit |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dorință Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dorință dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dorință de a face ceva util. O dorință îndreptățită. Și-a exprimat dorință. După dorință inimii. 143/5 / Plural: dorințățe, dorințăți / Etimologie: dori + -ință] 1 Stare sufletească a cuiva care tinde sau aspiră la ceva Si: năzuință, aspirație, dor. DORÍNȚĂ dorințăe forme 1 Stare sufletească a celui care dorește ceva; doleanță. /a dori + sufix dorințător. |
GRAMATICA cuvântului dorință? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dorință. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dorință poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dorinţă? Vezi cuvântul dorinţă desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dorinţă?[ do-rin-ţă ] Se pare că cuvântul dorinţă are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dorință |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Forță centripetă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dorință are forma: dorínțe
