|
Dominant [ do-mi-nant ] VEZI SINONIME PENTRU dominant PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dominant în mai multe dicționareDefinițiile pentru dominant din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DOMINANT: DOMINÁNT, -Ă I. adjectiv care domină; preponderent. • specific, caracteristic; dominator. II. substantiv feminin 1. parte, trăsătură caracteristică, fundamentală. • nuanță coloristică sau culoare în exces într-o imagine cinematografică, un diapozitiv sau o fotografie în culori. 2. (muzică) treapta a cincea a unei game diatomice; acord pe această treaptă. 3. focar de excitație puternică, precumpănitor la un moment dat, în activitatea nervoasă superioară. 4. (biologie; despre un taxon) cu cel mai mare număr de indivizi dintr-o fito- sau zoocenoză. (< limba franceza dominant) Forme diferite ale cuvantului dominant: dominant-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dominant: dominánt, dominantă [Atestat: BUL. comerț istorie V 61 / Plural: dominantanți, dominante / Etimologie: franceza dominant] 1 a Care domină (1-7). 2 a (despre însușiri, factori, trăsături) Predominant. 3 a (despre însușiri, factori, trăsături) Specific. 4 substantiv feminin Trăsătură caracteristică principală a unei lucrări, a unui proces etc. 5 substantiv feminin (Muz) Treapta a cincea a modurilor major și minor. 6 substantiv feminin Acord compus pe dominantă (5). Forme diferite ale cuvantului dominant: dominantă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOMINANT: DOMINÁNT, -Ă, dominanți, -te, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care domină. ♦ (Despre însușiri, factori, trăsături etc.) Predominant, specific, caracteristic. 2. S. forme Trăsătură caracteristică a unei lucrări, a unui proces etc. 3. S. forme (muzică) Treapta a cincea a modului major și a modului minor; acord compus pe această treaptă. – Din limba franceza dominant. Forme diferite ale cuvantului dominant: dominant-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOMINANT: DOMINÁNT, -Ă, dominanți, -te, adjectiv, substantiv feminin 1. Adj. Care domină. ♦ (Despre însușiri, factori, trăsături etc.) Predominant, specific, caracteristic. 2. S. forme Trăsătură caracteristică a unei lucrări, a unui proces etc. 3. S. forme (muzică) Treapta a cincea a modului major și a modului minor; acord compus pe această treaptă. – Din limba franceza dominant. Forme diferite ale cuvantului dominant: dominant-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMINANT: DOMINANT adjectiv 1. stăpînitor. (Clasele dominant; puterea dominant.) 2. precumpănitor, predominant, preponderent, (rar) predominator, (învechit) predomnitor. (Element dominant asupra altor elemente.) 3. caracteristic, definitoriu, distinct, distinctiv, particular, propriu, specific, tipic, (învechit) însușit. (Notă, trăsătură dominant.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOMINANT: DOMINÁNT, -Ă, dominanți, -te, adjectiv Care domină; preponderent. [Podarii sînt] figurile pitorești, iar uneori marile, dominantele figuri ale ținutului. BOGZA, C. O. 292. ♦ Specific, caracteristic. Trăsăturile dominante ale artei clasice. Nota dominantă a unui scriitor. Forme diferite ale cuvantului dominant: dominant-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dominant: dominant a. 1. care domină, care covârșește: pasiune dominantă; 2. ce aparține Statului: religiune dominantă. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DOMINANT, -Ă: DOMINÁNT, -Ă adjectiv Care domină; preponderent. ♦ Specific, caracteristic. [conform limba franceza dominant]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dominant: * dominánt, -ă adjectiv (latina dominans, -ántis). Care domină, domnitor: religiune dominantă. Forme diferite ale cuvantului dominant: dominant-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DOMINANT: DOMINÁNT dominanttă (dominantți, dominantte) Care domină ceva sau pe cineva. /<fr. dominant Forme diferite ale cuvantului dominant: dominanttă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dominant: dominánt adjectiv masculin, plural dominánți; forme singular dominántă, plural dominánte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dominant: dominánt adjectiv masculin, plural dominánți; forme dominántă, plural dominánte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DOMINANT' DomideDomilescudomínDOMINÁDOMINÁNTDOMINÁNȚĂDOMINÁREDOMINÁT, -ĂDOMINÁȚIE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dominant Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dominant dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dominánt, dominantă [Atestat: BUL. Comerț istorie V 61 / Plural: dominantanți, dominante / Etimologie: franceza dominant] 1 a Care domină 1-7. Clasele dominant; puterea dominant. Element dominant asupra altor elemente. Notă, trăsătură dominant. DOMINÁNT dominanttă dominantți, dominantte Care domină ceva sau pe cineva. |
GRAMATICA cuvântului dominant? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dominant. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dominant poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dominant? Vezi cuvântul dominant desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dominant?[ do-mi-nant ] Se pare că cuvântul dominant are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dominant |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala după împrejurări?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|