eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție doctrinar


PROPOZIȚII PLURALGRAMATICĂSILABE
Doctrinar [ doc-tri-nar ]
VEZI SINONIME PENTRU doctrinar PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului doctrinar în mai multe dicționare

Definițiile pentru doctrinar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru doctrinar:
* doctrinár, -ă adjectiv și substantiv (în franceză doctrinaire), Partizan al doctrineĭ: școală doctrinară. În politică, acela care nu admite nicĭ dreptu divin, nicĭ suveranitatea poporuluĭ, ci calea medie. În Francia, supt Restaurațiune, partizan al teoriilor politice de un liberalizm sistematic: Guizot a fost șefu doctrinarilor.
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinar-ă

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DOCTRINAR
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR, -Ă, doctrinari, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme

1. Adj. Care aparține unei doctrine, privitor la o doctrină.

2. S. m. și forme Persoană care formulează și susține o doctrină.

3. S. m. și forme Persoană care aderă la unele păreri preconcepute, dogmatice.

– Din limba franceza doctrinaire.
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DOCTRINAR
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR, -Ă, doctrinari, -e, adjectiv, substantiv masculin și forme

1. Adj. Care aparține unei doctrine, privitor la o doctrină.

2. S. m. și forme Persoană care formulează și susține o doctrină.

3. S. m. și forme Persoană care aderă la unele păreri preconcepute, dogmatice.

– Din limba franceza doctrinaire.
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinar-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DOCTRINAR
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR, -Ă, doctrinari, -e, adjectiv Cu caracter de doctrină, care ține de doctrină.
♦ (Substantivat, m.) Persoană care formulează sau susține o doctrină, reducînd-o la principiile fixe ale unui sistem.

– Variantă: (învechit) doctrináriu (ODOBESCU, S. III 15) adjectiv masculin
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinar-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DOCTRINAR
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR, -Ă

I. adjectiv referitor la o doctrină, care generează o doctrină.

II. substantiv masculin forme

1. cel care întemeiază sau susține o doctrină.

2. adept al unor păreri preconcepute, al unor sisteme dogmatice.

3. adept al doctrinarismului. (< limba franceza doctrinaire)
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinar-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

doctrinar
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru doctrinar:
doctrinár, doctrinară [Atestat: DEX / Plural: doctrinari, doctrinare / Etimologie: franceza doctrinaire] 1 a Care aparține unei doctrine. 2 a Referitor la o doctrină. 3 substantiv masculin și feminin Persoană care formulează și susține o doctrină. 4 substantiv masculin și feminin Persoană cu atitudine dogmatică.
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinară

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DOCTRINAR
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR, -Ă adjectiv Care se referă la o doctrină sau generează o doctrină; de doctrină. // substantiv masculin și forme Întemeietor, creator sau susținător al unei doctrine. [conform limba franceza doctrinaire].
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinar-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DOCTRINAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR2 doctrinari m.

1) Persoană care formulează sau susține o doctrină.

2) Adept al unor păreri preconcepute, dogmatice. /<fr. doctrinaire
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinari

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

doctrinar
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru doctrinar:
doctrinar m. partizan care nu admite în politică nici dreptul divin, nici suveranitatea poporului, ci numai principiile rațiunii.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

DOCTRINAR
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DOCTRINAR:
DOCTRINÁR1 doctrinară (doctrinari, doctrinare) Care ține de o doctrină; care are la bază o doctrină. /<fr. doctrinaire
Forme diferite ale cuvantului doctrinar: doctrinară

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

doctrinar
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru doctrinar:
doctrinár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural doctrinári; adjectiv feminin, substantiv feminin doctrináră, plural doctrináre
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

doctrinar
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru doctrinar:
doctrinár adjectiv masculin, substantiv masculin, plural doctrinári; forme singular doctrináră, plural doctrináre
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DOCTRINAR'
DOCTORÍȚĂdoctorizáreDOCTRÍNĂdoctrinálDOCTRINÁRdoctrinarísmDOCTRINÁRIUdocumatórDOCUMÉNT

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL doctrinar
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului doctrinar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Doctrinár, doctrinară [Atestat: DEX / Plural: doctrinari, doctrinare / Etimologie: franceza doctrinaire] 1 a Care aparține unei doctrine.
DOCTRINÁR2 doctrinari m.
DOCTRINÁR1 doctrinară doctrinari, doctrinare Care ține de o doctrină; care are la bază o doctrină.

GRAMATICA cuvântului doctrinar?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului doctrinar.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul doctrinar poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul doctrinar sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, adjectiv feminin, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul doctrinar are forma: doctrinári
  • single icon La singular substantivul doctrinar are forma: doctrináră
VEZI PLURALUL pentru doctrinar la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE doctrinar?
Vezi cuvântul doctrinar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul doctrinar?
[ doc-tri-nar ]
Se pare că cuvântul doctrinar are trei silabe

© 2024 qDictionar.com

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Adăugită, adăugite, adjectiv în sintagma ediție adăugită?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
plângând de durere
a fi sau a ajunge etc
ediție care a fost completată cu material nou
perioadă din istoria omenirii cuprinsă între antichitate și epoca modernă
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app