 | as |
|
| Doctor [ doc-tor ] VEZI SINONIME PENTRU doctor PE ESINONIME.COM definiția cuvântului doctor în mai multe dicționareDefinițiile pentru doctor din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DÓCTOR: DÓCTOR, doctori, substantiv masculin 1. Persoană care posedă studii medicale superioare și are dreptul de a trata bolnavii; medic. De răniți au grijă doctorii. CAMILAR, N. I 62. Îți trebuie un doctor și o îngrijire specială. SADOVEANU, P. M. 119. Nu țineam de loc să sporesc cu unul numărul intelectualilor ce abuzau de gentilețea doctorului Nicu. M. I. CARAGIALE, C. 131. Am dat femeii... un bilet pentru doctorul din tîrg. IBRĂILEANU, A. 179. • (Glumeț) Cînd ai s-ajungi doctorul [mașinilor]... ai să știi să umbli cu orice fel de mașini. PAS, Z. I 307. 2. (De obicei urmat de determinări arătînd felul studiilor) Cel mai înalt titlu academic acordat de către o instituție de învățămînt superior. Doctor în filozofie. Doctor în chimie. ▭ Ai putea mai la urmă, să lași prea bine pe domnul doctor să plece singur în escursiunile sale științifice. HOGAȘ, M. N. 101. • (Familiar) Persoană pricepută, iscusită, specialistă într-o lucrare, într-un domeniu de activitate. E doctor în meseria lui. – Variantă: (1, popular) dóftor (STANCU, despre 177, CAMIL PETRESCU, T. II 135, CREANGĂ, A. 15) substantiv masculin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru doctor: dóctor substantiv masculin [Atestat: (a. 1665) IORGA, S. despre V, 88 / V: (înv) dohtdoctor, (pop) doftdoctor, (reg) doptdoctor, dostdoctor / Plural: doctori / Etimologie: franceza docteur, lat doctor, cf ger Doktor] 1 Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea și prevenirea bolilor umane și animale Si: medic. 2 Înalt titlu științiific acordat de o instituție academică sau de învățământ superior. 3 Persoană cu titlul de doctor (2). 4 (Îs) doctor honoris causa Titlu onorific acordat unei mari personalități în domeniul vieții sociale, politice, culturale, științifice. 5 (Îs) doctor al bisericii Titlu acordat celor mai mari teologi și apologeți creștini. 6 (Fam) Persoană foarte pricepută într-un domeniu Si: maestru. 7 (Zlg) Pescărel albastru (Alcedo atthis). 8 (Reg) Numele mai multor plante din familia liliacee (Aloe). modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru doctor: doctór (dóctori), substantiv masculin – 1. Titlu științific înalt; persoană care are acest titlu. – 2. Medic. – 3. (argotic) Specialist. Variante dohtor (secolul XVII), doftor (in limbaj vulgar sau argou / jargou). latina doctor (secolul XVII) și înainte prin intermediul limba slavă (veche) dochtorŭ. – derivat doctoral, adjectiv (grav, solemn); doctorand, substantiv masculin (persoană care își pregătește lucrarea de doctorat); doctorat, substantiv neutru (stagiu de calificare științifică superioară); doctoreasă (variantă doftoreasă), substantiv feminin (soție de doctor; doctoriță); doctoresc, adjectiv (de doctor, medic); doctorie (variantă doftorie), substantiv feminin (medicament, leac); doctoriță, substantiv feminin (femeie medic); doftoricesc, adjectiv (învechit, medic); doftoricale, substantiv feminin plural (leacuri, doctorii), din limba neogreacă δοϰτοριϰά. Forme diferite ale cuvantului doctor: dóctori Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DÓCTOR: DÓCTOR substantiv masculin 1. titlu științific conferit doctoranzilor în urma susținerii examenelor și a unei teze originale; posesor al unui asemenea titlu. ♦ doctor docent = titlu științific care se acordă doctorilor (1) care fac dovada unei activități științifice îndelungate și valoroase; doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, din țară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul științei, tehnicii și culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei și umanității. 2. medic. 3. (familial) persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru. (< germana Doktor, latina doctor, limba franceza docteur) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DÓCTOR: DÓCTOR, doctori, substantiv masculin 1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale; medic. 2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior; persoană care are acest titlu. 3. (familial) Persoană foarte pricepută într-un domeniu. 4. (botanică, regional; în forma doftor) Arbust mediteraneean și tropical din care se extrage saburul (Aloë vera). [Variante: (1, popular) dóftor substantiv masculin] – Din latina doctor, limba franceza docteur. conform germana Doktor. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DÓCTOR: DÓCTOR, doctori, substantiv masculin 1. Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea sau prevenirea bolilor umane și animale; medic. 2. Titlu științific înalt acordat de o instituție academică sau de învățământ superior; persoană care are acest titlu. 3. (familial) Persoană foarte pricepută într-un domeniu. 4. (botanică, regional; în forma doftor) Arbust mediteraneean și tropical din care se extrage saburul (Aloë vera). [Variante: (1, popular) dóftor substantiv masculin] – Din latina doctor, limba franceza docteur. conform germana Doktor. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DÓCTOR: DÓCTOR substantiv masculin 1. Titlu științific conferit în urma unui examen special și a unei teze; posesor al unui asemenea titlu. • Doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, fără susținerea unei disertații. 2. Persoană care are studii medicale superioare și posedă dreptul de a practica medicina; medic. 3. (familial) Persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu; maestru. [< latina doctor, conform limba franceza docteur, germana Doktor]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru doctor: * dóctor și (popular) dóftor m. (limba rusă dóktor și dóhtor, germana doktor, despre latina dóctor, -óris, care vine despre docére, a învăța, a instrui. Corect limba română ar fi doctór, ca actór, corectór). Cel ce posedă cel maĭ înalt grad universitar: doctor în teologie, litere, științe, medicină, drept. Medic. – Fem. -eásă, plural ese, nevastă de doctor saŭ posesoare a acestuĭ titlu. Fam. și -oaĭe, plural tot așa. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DÓCTOR: DÓCTOR doctori m. 1) Persoană, cu studii superioare de specialitate, care profesează medicina; medic. 2) Grad științific superior. 3) Persoană care posedă titlul științific superior. doctor în istorie. doctor în filologie. 4) fam. Persoană care vădește cunoștințe profunde într-un domeniu de activitate. /<lat. doctor, limba franceza docteur Forme diferite ale cuvantului doctor: doctori Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru doctor: doctor m. 1. cel promovat la doctorat: doctor în litere, științe, drept; 2. medic; 3. părinte al Bisericii catolice. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de argou al limbii române dă următoarea definitie pentru doctor: doctor, doctori substantiv masculin 1. (friz.) meșter care lucrează rapid. 2. persoană foarte pricepută într-un anumit domeniu. Definiție sursă: Dicționar de argou al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru doctor: dóctor substantiv masculin, plural dóctori; abreviere dr. Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru doctor: dóctor substantiv masculin, plural dóctori; abreviere dr. Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DOCTOR: DOCTOR substantiv medic, (învechit) verb reflexiv:aci. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DOCTOR' DocolinadocróvnicădócsieDOCTDÓCTORDOCTORÁLdoctoralitáteDOCTORÁNDdoctorándă |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DOCTOR Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului doctor dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despre V, 88 / V: înv dohtdoctor, pop doftdoctor, reg doptdoctor, dostdoctor / Plural: doctori / Etimologie: franceza docteur, lat doctor, cf ger Doktor] 1 Persoană cu studii superioare care se ocupă cu vindecarea, tratarea și prevenirea bolilor umane și animale Si: medic. 4 Îs doctor honoris causa Titlu onorific acordat unei mari personalități în domeniul vieții sociale, politice, culturale, științifice. 5 Îs doctor al bisericii Titlu acordat celor mai mari teologi și apologeți creștini. DÓCTOR doctori m. Doctor în istorie. Doctor în filologie. |
GRAMATICA cuvântului DOCTOR? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului doctor. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DOCTOR poate fi: substantiv, adjectiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE doctor? Vezi cuvântul doctor desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul doctor?[ doc-tor ] Se pare că cuvântul doctor are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL DOCTOR Inţelegi mai uşor cuvântul doctor dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe♦ doctor docent = titlu științific care se acordă doctorilor 1 care fac dovada unei activități științifice îndelungate și valoroase; doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, din țară sau din străinătate, pentru realizări deosebite în domeniul științei, tehnicii și culturii, pentru servicii de mare însemnătate aduse patriei și umanității Doctor honoris causa = titlu onorific acordat de instituțiile de învățământ superior unei personalități de mare prestigiu, fără susținerea unei disertații |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DOCTOR |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A băga ceva în sau la cap?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul doctor are forma: dóctori
