 | as |
|
| Divinizare [ di-vi-ni-za-re ] VEZI SINONIME PENTRU divinizare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului divinizare în mai multe dicționareDefinițiile pentru divinizare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru divinizare: divinizáre substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: divinizarezắri / Etimologie: diviniza] 1 Adorare. 2 Trecere a cuiva în rândul divinităților (1) Si: deificare, (înv) divizinațiune (2), zeificare. 3 Atribuire a puterii divine (cuiva) Si: (înv) divizinațiune (3). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIVINIZARE: DIVINIZARE s. 1. deificare, zeificare, (învechit) îndumnezeire. (divinizare unui muritor.) 2. (livresc) apoteoză. (divinizare unui erou, în antichitate.) 3. adorare, idolatrizare, venerare. (divinizare iubitei.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIVINIZARE: DIVINIZÁRE substantiv feminin Faptul de a diviniza; îndumnezeire. Tu ai fost divinizarea frumuseții de femeie. EMINESCU, O. I 29. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIVINIZARE: DIVINIZÁRE substantiv feminin Acțiunea de a diviniza și rezultatul ei; adorare. [< diviniza]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIVINIZARE: DIVINIZÁRE, divinizări, substantiv feminin Faptul de a diviniza. – vezi diviniza. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIVINIZARE: DIVINIZÁRE, divinizări, substantiv feminin Faptul de a diviniza. – vezi diviniza. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru divinizare: divinizáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat divinizării; plural divinizări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru divinizare: divinizáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat divinizắrii; plural divinizắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIVINIZARE' divinatórDIVINATÓRIUDIVINITÁTEDIVINIZÁDIVINIZÁREDIVINIZÁTdivinizațiúnedivirgénțădivisí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL divinizare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului divinizare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Divinizáre substantiv feminin [Atestat: COSTINESCU / Plural: divinizarezắri / Etimologie: diviniza] 1 Adorare. Divinizare unui muritor. Divinizare unui erou, în antichitate. Divinizare iubitei. Divinizare unui muritor. Divinizare unui erou, în antichitate. |
GRAMATICA cuvântului divinizare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului divinizare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul divinizare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE divinizare? Vezi cuvântul divinizare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul divinizare?[ di-vi-ni-za-re ] Se pare că cuvântul divinizare are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL divinizare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Băbăluc substantiv masculin regional; în locuțiune adjectiv și adverb din băbăluc?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul divinizare are forma: divinizări
