|
Diviniza [ di-vi-ni-za ] VEZI SINONIME PENTRU diviniza PE ESINONIME.COM definiția cuvântului diviniza în mai multe dicționareDefinițiile pentru diviniza din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a diviniza (forma la infinitiv) A diviniza conjugat la timpul prezent:
|
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diviniza: diviniza verb tranzitiv: [Atestat: NEGULICI / prezentul indicativ: divinizazéz / Etimologie: franceza diviniser] 1 A iubi nespus de mult pe cineva Si: a adora, a mări, a proslăvi. 2 A da cuiva cinstea, considerația cuvenită. 3 A trece pe cineva în rândul divinităților (1) Si: a deifica, a zeifica. 4 A atribui cuiva putere divină (2). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIVINIZA: DIVINIZA verb 1. a deifica, a zeifica, (învechit) a îndumnezei. (A diviniza un pămîntean.) 2. (livresc) a apoteoza. (În antichitate, unii eroi erau diviniza.) 3. a adora, a idolatriza, a venera, (învechit) a cinsti, a slăvi. (Își diviniza soția.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIVINIZA: DIVINIZÁ, divinizez, verb I. tranzitiv 1. A iubi nespus de mult pe cineva; a adora, a idolatriza. 2. A trece pe cineva în rândul divinităților, a atribui cuiva putere divină; a deifica. – Din limba franceza diviniser. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIVINIZA: DIVINIZÁ, divinizez, verb I. tranzitiv 1. A iubi nespus de mult pe cineva; a adora, a proslăvi. 2. A trece pe cineva în rândul divinităților, a atribui cuiva putere divină, a deifica. – Din limba franceza diviniser. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIVINIZA: DIVINIZÁ, divinizez, verb I. tranzitiv A iubi (pe cineva) nespus de mult, a adora, a proslăvi. ♦ (În concepțiile mistice) A considera ca divinitate. Unele popoare din antichitate au divinizat soarele. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIVINIZA: DIVINIZÁ verb I. trecut A iubi, a adora (ca pe un zeu, ca pe o divinitate). ♦ A pune în rândul zeilor, al divinităților. [< limba franceza diviniser]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIVINIZA: DIVINIZÁ verb trecut 1. a trece în rândul zeilor, al divinităților. 2. a iubi, a adora nespus pe cineva, a idolatriza. (< limba franceza diviniser) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diviniza: divinizá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu divinizéz, persoana a treia singular: el / ea și plural divinizeáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diviniza: divinizá (a diviniza) verb, indicativ prezent 3 divinizeáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIVINIZA' divinațiúnedivinatórDIVINATÓRIUDIVINITÁTEDIVINIZÁDIVINIZÁREDIVINIZÁTdivinizațiúnedivirgénță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL diviniza Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diviniza dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Diviniza verb tranzitiv: [Atestat: NEGULICI / prezentul indicativ: divinizazéz / Etimologie: franceza diviniser] 1 A iubi nespus de mult pe cineva Si: a adora, a mări, a proslăvi. A diviniza un pămîntean. În antichitate, unii eroi erau diviniza. Își diviniza soția. În antichitate, unii eroi erau diviniza. Divinizá a diviniza verb, indicativ prezent 3 divinizeáză. |
GRAMATICA cuvântului diviniza? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diviniza. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul diviniza poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE diviniza? Vezi cuvântul diviniza desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diviniza?[ di-vi-ni-za ] Se pare că cuvântul diviniza are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL diviniza |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A merge ca ceasul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|