|
Disuasiv [ di-su-a-siv ] VEZI SINONIME PENTRU disuasiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului disuasiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru disuasiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disuasiv: disuasív, disuasivă a [Atestat: latina medievală / P: disuasivsu-adisuasiv / Plural: disuasivi, disuasive / Etimologie: franceza dissuasif] (Frm; despre argumente, cuvinte etc.) Care determină schimbarea unei hotărâri. Forme diferite ale cuvantului disuasiv: disuasivă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISUASIV: DISUASÍV, -Ă adjectiv (despre argumente) care face pe cineva să-și schimbe hotărârea. (< limba franceza dissuasif) Forme diferite ale cuvantului disuasiv: disuasiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISUASIV, -Ă: DISUASÍV, -Ă adjectiv (Despre argumente) Care determină schimbarea unei hotărâri. [< limba franceza dissuasif]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disuasiv: disuasív adjectiv masculin (silabe -su-a-), plural disuasívi; forme singular disuasívă, plural disuasíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru disuasiv: disuasív (-su-a-) adjectiv masculin, plural disuasívi; forme disuasívă, plural disuasíve Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISUASIV' disturbatóriuDISTYLIUMdisuadádisuasiúnedisuasívdisuațiúneDISUBSTITUÍTdișugubinárdișuí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL disuasiv Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului disuasiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Disuasív, disuasivă a [Atestat: latina medievală / P: disuasivsu-adisuasiv / Plural: disuasivi, disuasive / Etimologie: franceza dissuasif] Frm; despre argumente, cuvinte etc. |
GRAMATICA cuvântului disuasiv? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disuasiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul disuasiv poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE disuasiv? Vezi cuvântul disuasiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disuasiv?[ di-su-a-siv ] Se pare că cuvântul disuasiv are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Epoca de bronz sau a bronzului?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|