|
Distrugător [ dis-tru-gă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU distrugător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului distrugator în mai multe dicționareDefinițiile pentru distrugator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru distrugător: distrugător, distrugatoroare [Atestat: ALECSANDRI, POEZII, 642 / Plural: distrugatori, distrugatoroáre / Etimologie: distruge + -ător] 1 a Care distruge (1) Si: (înv) distructor, distructiv, nimicitor, ruinător. 2 sn Navă de luptă de tonaj mediu și cu viteză mare, fără cuirasă, care dispune de armament de artilerie, rachete și torpile etc., folosită mai ales pentru protecția navelor mari, a convoaielor și la vânătoarea de submarine Si: contratorpilor. Forme diferite ale cuvantului distrugator: distrugatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTOR: DISTRUGĂTOR adjectiv, s. 1. adjectiv devastator, dezastruos, distructiv, nimicitor, pustiitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (învechit și popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos. (Acțiunea distrugator a vîntului.) 2. adjectiv nimicitor, omorîtor, ucigător. (O substanță distrugator.) 3. adjectiv mistuitor, nimicitor, pustiitor. (Un foc distrugator.) 4. substantiv (marină) contratorpilor. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR, -OÁRE adjectiv Care distruge, distructiv. // substantiv neutru Navă ușoară de luptă de mare viteză, înarmată cu tunuri, torpile etc. și folosită mai ales pentru protecția navelor mari, a convoaielor și la vânătoarea de submarine. vezi contratorpilor. [< distruge + -(ă)tor, după limba franceza destructeur, destroyer, limba engleză destroy]. Forme diferite ale cuvantului distrugator: -oÁre Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR, -OÁRE I. adjectiv care distruge, nimicitor; distructiv. II. substantiv neutru navă militară rapidă, înarmată cu tunuri, rachete și torpile, destinată lovirii torpiloarelor și submarinelor, precum și pentru protecția navelor mari, a convoaielor; contratorpilor. (după limba franceza destructeur, latina destructor, /II/ limba engleză destroyer) Forme diferite ale cuvantului distrugator: -oÁre Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR, -OÁRE, distrugători, -oare, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care distruge; nimicitor, distructiv. 2. substantiv neutru Navă de luptă de tonaj mediu și cu viteză mare, fără cuirasă, care dispune de armament de artilerie, rachete și torpile; contratorpilor. – Distruge + sufix -ător (după limba franceza destructeur). Forme diferite ale cuvantului distrugator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR, -OÁRE, distrugători, -oare, adjectiv, substantiv neutru 1. Adj. Care distruge; nimicitor, distructiv. 2. substantiv neutru Navă de luptă de tonaj mediu și cu viteză mare, fără cuirasă, care dispune de armament de artilerie, rachete și torpile; contratorpilor. – Distruge + sufix -ător (după limba franceza destructeur). Forme diferite ale cuvantului distrugator: -oÁre Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR2, -OÁRE, distrugători, -oare, adjectiv Care distruge; nimicitor. Nu sînt torente, oricît de năprasnice, prin al căror clocot păstrăvii să nu urce, țîșnind prin puhoiul apei, pe stinca de pe care ea se rostogolește, distrugătoare. BOGZA, C. O. 107. Forme diferite ale cuvantului distrugator: -oÁre Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR2 distrugatoroáre n. Navă militară foarte rapidă, de tonaj redus, echipată cu armament de artilerie, rachete și torpile, și folosită la urmărirea și distrugerea torpiloarelor. /a distruge + sufix distrugatorător Forme diferite ale cuvantului distrugator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR1 distrugatoroáre (distrugatoróri, distrugatoroáre) și figurat Care distruge; nimicitor; zdrobitor; distructiv; devastator; dezastruos. /a distruge + sufix distrugatorător Forme diferite ale cuvantului distrugator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISTRUGĂTÓR: DISTRUGĂTÓR1, distrugătoare, substantiv neutru Navă de luptă cu viteză mare, care folosește în mod egal tunuri și torpile. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru distrugător: distrugătór adjectiv masculin, plural distrugătóri; forme singular și plural distrugătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru distrugător: distrugătór1 adjectiv masculin, plural distrugătóri; forme singular și plural distrugătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru distrugător: * distrugătór n., plural oare. marină Contratorpilor. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru distrugător: distrugătór substantiv neutru, plural distrugătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru distrugător: distrugătór2 substantiv neutru, plural distrugătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Distrugător: Distrugător ≠ creator Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISTRUGATOR' distrucțiúneDISTRUCTÍVdistructivitátedistructorDISTRUGĂTÓRDISTRÚGEDISTRÚGEREdistruíDISTRÚS |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Distrugător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului distrugător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Distrugător, distrugătoroare [Atestat: ALECSANDRI, POEZII, 642 / Plural: distrugători, distrugătoroáre / Etimologie: distruge + -ător] 1 a Care distruge 1 Si: înv distructor, distructiv, nimicitor, ruinător. Acțiunea distrugător a vîntului. O substanță distrugător. Un foc distrugător. Acțiunea distrugătoroare a ciclonului. O substanță distrugătoroare. DISTRUGĂTÓR2 distrugătoroáre n. /a distruge + sufix distrugătorător. DISTRUGĂTÓR1 distrugătoroáre distrugătoróri, distrugătoroáre și figurat Care distruge; nimicitor; zdrobitor; distructiv; devastator; dezastruos. /a distruge + sufix distrugătorător. |
GRAMATICA cuvântului Distrugător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului distrugător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Distrugător poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE distrugător? Vezi cuvântul distrugător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul distrugător?[ dis-tru-gă-tor ] Se pare că cuvântul distrugător are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Distrugător |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Desen geometric?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|