 | as |
|
| Distrage [ dis-tra-ge ] VEZI SINONIME PENTRU distrage PE ESINONIME.COM definiția cuvântului distrage în mai multe dicționareDefinițiile pentru distrage din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a distrage (forma la infinitiv) A distrage conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISTRAGE: DISTRÁGE, distrág, verb III. tranzitiv 1. (Adesea urmat de determinări introduse prin prepoziție «de la») A abate atenția cuiva de la un lucru, de la o preocupare, de la o grijă. Amfiteatrele și circurile romane prilejuiau spectacole deseori sîngeroase, mijloc de diversiune cu ajutorul căruia aristocrația romană încerca să distragă masele de la frămîntările și luptele sociale. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 356, 2/5. 2. (Învechit) A distra, a amuza. Dacă n-aș fi reținut aici... m-aș repezi îndată să vă văz, cu speranța că v-aș putea oarecum distrage. CARAGIALE, O. VII 22. – Formă gramaticală: participiu distras. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru distrage: distráge [Atestat: HELIADE, O. II, 83 / prezentul indicativ: distrág / Etimologie: franceza distraire, lat distrahere] 1 vtf A face pe cineva să iasă dintr-o anumită stare sufletească Si: (înv) a distra (1). 2 verb tranzitiv: (C.i. gânduri, idei, atenția etc.) A îndepărta de la anumite preocupări, griji, obsesii etc. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: (Înv) A (se) distra (2-3). 5 verb tranzitiv: (Înv) A separa o parte dintr-un întreg. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru distrage: distrage vezi 1. a abate dela cugetările, dela ocupațiunile sale; 2. a-și procura distracțiuni. [Formă paralelă cu distra, de unde un participiu distrat (= limba franceza distrait), alăturea cu distras]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRAGE: DISTRÁGE verb A abate gândul, atenția cuiva de la ceva care îl preocupă, îl obsedează etc. [P.i. distrág, perfect simplu -trăsei, participiu -tras. / < limba franceza distraire, latina distrahere, după trage]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISTRAGE: DISTRÁGE, distrág, verb III. tranzitiv A abate atenția cuiva de la un lucru, de la o preocupare, de la o grijă etc.; a distra. [participiu distras] – Din limba franceza distraire (după trage). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISTRAGE: DISTRÁGE, distrág, verb III. tranzitiv A abate atenția cuiva de la un lucru, de la o preocupare, de la o grijă etc.; a distra. [participiu distras] – Din limba franceza distraire (după trage). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru distrage: distráge (a distrage) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele distrág, persoana întâi plural: noi distrágem, imperfect persoana a treia singular: el / ea distrăgeá; gerunziu distrăgấnd; participiu distrás Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRAGE: DISTRÁGE verb trecut a abate gândul, atenția cuiva de la ceva care îl preocupă, îl obsedează etc. (după limba franceza distraire) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru distrage: distrage verb vezi AMUZA. DESFĂTA. DISPUNE. DISTRA. ÎNVESELI. PETRECE. RÎDE. VESELI. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru distrage: distráge verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele distrág; participiu distrás Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DISTRAGE: DISTRÁGE verb vezi abate. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISTRAGE' DISTRACȚIÚNEDISTRACTÍVdistractivitátedistractorDISTRÁGEDISTRÁGEREdistrámdistrămádistrămáre |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISTRAGE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului distrage dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Distráge a distrage verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele distrág, persoana întâi plural: noi distrágem, imperfect persoana a treia singular: el / ea distrăgeá; gerunziu distrăgấnd; participiu distrás. |
GRAMATICA cuvântului DISTRAGE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului distrage. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISTRAGE poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE distrage? Vezi cuvântul distrage desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul distrage?[ dis-tra-ge ] Se pare că cuvântul distrage are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISTRAGE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A da chix?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
