 | as |
|
| Distracţie [ dis-trac-ţi-e ] VEZI SINONIME PENTRU distracţie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului distractie în mai multe dicționareDefinițiile pentru distractie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRÁCȚIE, distracții, substantiv feminin 1. Ceea ce distrează, ceea ce produce destindere sufletească; petrecere, amuzament. Am și eu nevoie de plimbare, de o distracție. CAMIL PETRESCU, T. II 139. Distracția sătenilor este variată. ISAC, O. 271. 2. Lipsă de atenție, neluare-aminte, neatenție. Cezar, ca deșteptat din distracție, se întoarce rppede. CAMIL PETRESCU, T. III 448. • (Învechit, la plural ) Era plin de distracții, moale în mișcări, glasul întunecat și slab. RUSSO, S. 28. În cîte rînduri însă distracțiile tale Te fac să scoți cuvinte ce nu ar fi cu cale. ALEXANDRESCU, P. 92. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru distracție: distracție substantiv feminin [Atestat: ȚICHINDEAL, forme 370/1 / V: (înv) distractieiune, (îvr) diștdistractie / Plural: distractieii / Etimologie: franceza distraction, lat distractio, -onis] 1 Mod plăcut de a petrece timpul Si: (înv) distragere (1). 2 Mijloc prin care se produce distracția (1) Si: (înv) distragere (2), (reg) distrare, (îvr) răcoreală. 3 (Înv) Distragere (4). 4 (Îvr) Uimire. 5 (Îvr) Separare a unei părți dintr-un întreg. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRACȚIE s. I. 1. agrement, amuzament, divertisment, plăcere, (învechit) zefchiu. (Parc de distractieii.) 2. amuzament, joacă, (învechit) zăbavă. (Dragostea nu este o distractie.) 3. petrecere, plăcere. (Viață plină de distractieii.) II. absență, neatenție. (E de-o distractie condamnabilă.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRÁCȚIE distractiei forme 1) Lipsă de atenție (obișnuită sau momentană); neatenție. 2) Petrecere plăcută a timpului (de scurtă durată); divertisment; amuzament; agrement. [articulat distracția; genitiv dativ distracției; silabe -ți-e] /<fr. distraction, latina distractio Forme diferite ale cuvantului distractie: distractiei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRÁCȚIE, distracții, substantiv feminin 1. Ceea ce distrează, ceea ce produce destindere sufletească; amuzament, petrecere; agrement. 2. Lipsă de atenție, de concentrare. – Din limba franceza distraction, latina distractio. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRÁCȚIE, distracții, substantiv feminin 1. Ceea ce distrează, ceea ce produce destindere sufletească; amuzament, petrecere; agrement. 2. Lipsă de atenție, de concentrare. – Din limba franceza distraction, latina distractio. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRÁCȚIE substantiv feminin 1. Ceea ce amuză, distrează; petrecere, amuzament. 2. Neatenție. [Gen. -iei, variantă distracțiune substantiv feminin / conform limba franceza distraction, latina distractio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru distracție: distrácție substantiv feminin (silabe -ți-e), articulat distrácția (silabe -ți-a), genitiv dativ articulat distrácției; plural distrácții, articulat distrácțiile (silabe -ți-i-) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru distracție: distracți(un)e forme 1. lipsă trecătoare de atențiune: are distracțiuni; 2. plăcere, petrecere de scurtă durată: a-și procura distracțiuni. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru distracție: distrácție (-ți-e) substantiv feminin, articulat distrácția (-ți-a), genitiv dativ articulat distrácției; plural distrácții, articulat distrácțiile (-ți-i-) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTRACȚIE: DISTRÁCȚIE substantiv feminin 1. ceea ce distrează; petrecere, amuzament. 2. neatenție. (< limba franceza distraction, latina distractio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diștracție: diștracție substantiv feminin vezi distracție Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISTRACTIE' DISTORSIONÁTDISTORSIÚNEDISTRÁdistráctDISTRÁCȚIEDISTRACȚIÚNEDISTRACTÍVdistractivitátedistractor |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL diștracție Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diștracție dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Distracție substantiv feminin [Atestat: ȚICHINDEAL, forme 370/1 / V: înv diștracțieiune, îvr diștdiștracție / Plural: diștracțieii / Etimologie: franceza distraction, lat distractio, -onis] 1 Mod plăcut de a petrece timpul Si: înv distragere 1. Parc de diștracțieii. Dragostea nu este o diștracție. Viață plină de diștracțieii. E de-o diștracție condamnabilă. DISTRÁCȚIE diștracției forme 1 Lipsă de atenție obișnuită sau momentană; neatenție. Parc de diștracțieii. Viață plină de diștracțieii. E de-o diștracție condamnabilă. |
GRAMATICA cuvântului diștracție? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diștracție. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul diștracție poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE distracţie? Vezi cuvântul distracţie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul distracţie?[ dis-trac-ţi-e ] Se pare că cuvântul distracţie are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL diștracție |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv de gală?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul distracție are forma: distrácții
