 | as |
|
| Distins [ dis-tins ] VEZI SINONIME PENTRU distins PE ESINONIME.COM definiția cuvântului distins în mai multe dicționareDefinițiile pentru distins din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTÍNS, -Ă, distinși, -se, adjectiv 1. (În opoziție cu comun, vulgar, ordinar) Care se remarcă prin însușirile sale, care iese din comun: deosebit, remarcabil; (despre persoane) cu vază, ilustru, eminent; finanțe [Un avocat] m-a dojenit pentru obscuritatea și trîndăvia în care îmi duc viața și a deplîns distinsele calități pe care mi le știa odată. GALACTION, O. I 26. Ți se pare așa de distins lucru să te faci că nu știi cum îi cheamă pe oamenii din pensiune? SEBASTIAN, T. 62. El a cunoscut pe bărbatu-meu și știe că a fost un profesor distins. VLAHUȚĂ, O. A. III 7. 2. (Astăzi numai ironic) Epitet dat femeilor (mai rar bărbaților) și întrebuințat în formule de politețe. Și dumneavoastră, distinsă doamnă, În numele cui luptați? BARANGA, vezi A. 15. • (În formule de încheiere sau, rar, de introducere a scrisorilor) Cu cele mai distinse salutări, venim a vă comunica... [că] noi ne-am restabilit în Berlin. CARAGIALE, O. VII 174. Forme diferite ale cuvantului distins: distins-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTINS adjectiv 1. ales, deosebit, rar, superior. (Un om distins.) 2. ales, deosebit, eminent, ilustru, remarcabil. (Un distins profesor.) 3. ales, fin, rafinat, select, stilat, subtil, (familial) șic, (figurat) subțire. (Un public distins.) 4. ales, delicat, fin, manierat, politicos. (O purtate distins.) 5. ales, aparte, deosebit, (învechit și regional) scump. (Vorbe distins.) 6. ales, aristocrat, aristocratic, bun, ilustru, înalt, mare, nobil, (învechit și popular) mărit, slăvit, (învechit) blagorod, blagorodnic, (grecism învechit) evghenicos, evghenis, (familial și peiorativ) simandicos. (De neam distins.) 7. elegant, (livresc și fam) șic. (0 toaletă distins.) 8. academic, solemn, (livresc) elevat. (Ton distins.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru distins: distíns, distinsă a [Atestat: ALECSANDRI, S. 142 / V: (rar) desdistins / Plural: distinsnși, distinse / Etimologie: distinge] 1 Care iese din comun Si: deosebit, remarcabil. 2 (despre oameni) Care se remarcă prin calitățile sale (intelectuale), merite deosebite Si: eminent, ilustru, remarcabil. 3 (despre înfățișarea și manifestările oamenilor) Care denotă eleganță în comportament, limbaj etc. 4 (Pgn) Care este deosebit. 5 (Rar; pcf) Distinct (1). Forme diferite ale cuvantului distins: distinsă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTÍNS, -Ă, distinși, -se, adjectiv 1. Care se remarcă prin însușirile sale, care iese din comun; deosebit, remarcabil; (despre oameni) ilustru, eminent. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Plin de distincție (2). • (În formule de adresare) Distinsă doamnă! • (În formule de încheiere sau, rar, de introducere a scrisorilor) Primiți, vă rog, distinse salutări. – vezi distinge. Forme diferite ale cuvantului distins: distins-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTÍNS, -Ă, distinși, -se, adjectiv 1. Care se remarcă prin însușirile sale, care iese din comun; deosebit, remarcabil; (despre oameni) ilustru, eminent. 2. (Despre oameni și manifestările lor) Plin de distincție (2). • (În formule de adresare) Distinsă doamnă! • (În formule de încheiere sau, rar, de introducere a scrisorilor) Primiți, vă rog, distinse salutări. – vezi distinge. Forme diferite ale cuvantului distins: distins-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTÍNS distinssă (distinsși, distinsse) 1) Care se impune prin anumite însușiri; remarcabil prin rangul sau meritele sale; eminent; deosebit; ilustru. 2) Care are o atitudine de demnitate (exagerată); plin de distincție. /v. a (se) distinge Forme diferite ale cuvantului distins: distinssă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTÍNS, -Ă adjectiv 1. remarcabil, deosebit, eminent. 2. plin de distincție; elegant, grațios, strălucitor (în purtări, în ținută). (< distinge) Forme diferite ale cuvantului distins: distins-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISTINS: DISTÍNS, -Ă adjectiv Remarcabil, deosebit, eminent. ♦ Elegant, grațios, strălucitor (în purtări, în ținută). [< distinge]. Forme diferite ale cuvantului distins: distins-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru distins: * distíns, -ă adjectiv Însemnat, ilustru: scriitor distins. Elegant: maniere distinse. Forme diferite ale cuvantului distins: distins-ă prinț distins Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru distins: distíns adjectiv masculin, plural distínși; forme singular distínsă, plural distínse Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru distins: distins a. care are un caracter de superioritate, de distincțiune. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Dicționarul de antonime dă următoarea definitie pentru Distins: Distins ≠ mediocru Definiție sursă: Dicționar de antonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISTINS' distindedistingáDISTÍNGEDISTÍNGEREDISTÍNSdistínțiedistintívdisțiplínădisțípol |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Distins Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului distins dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Un om distins. Un distins profesor. Un public distins. O purtate distins. Vorbe distins. De neam distins. 0 toaletă distins. Ton distins. O purtare distins. Vorbe distins. De neam distins. Distíns, distinsă a [Atestat: ALECSANDRI, S. 142 / V: rar desdistins / Plural: distinsnși, distinse / Etimologie: distinge] 1 Care iese din comun Si: deosebit, remarcabil. DISTÍNS distinssă distinsși, distinsse 1 Care se impune prin anumite însușiri; remarcabil prin rangul sau meritele sale; eminent; deosebit; ilustru. |
GRAMATICA cuvântului Distins? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului distins. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Distins poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE distins? Vezi cuvântul distins desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul distins?[ dis-tins ] Se pare că cuvântul distins are două silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Distins |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: De azi, de ieri sau de ieri, de alaltăieri?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
