 | as |
|
| Disruptiv [ dis-rup-tiv ] VEZI SINONIME PENTRU disruptiv PE ESINONIME.COM definiția cuvântului disruptiv în mai multe dicționareDefinițiile pentru disruptiv din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disruptiv: disruptív, disruptivă a [Atestat: CIȘMAN, fizică II, 327 / Plural: disruptivi, disruptive / Etimologie: franceza disruptif, it disruptivo] 1 (despre descărcări electrice) Care produce flăcări sau scântei. 2 (Îs) Tensiune disruptivă Tensiune electrică la care se produce străpungerea unui dielectric. 3 Care este distructiv, exploziv. 4 (Îs) Forță disruptivă Forța generată de obicei de o explozie sau de un cutremur, care tinde să disloce sau să fragmenteze rocile de zăcământ. 5 (Fig) Care strălucește. Forme diferite ale cuvantului disruptiv: disruptivă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISRUPTIV, -Ă: DISRUPTÍV, -Ă adjectiv (Despre descărcări electrice) Cu scântei, care produce flăcări, strălucește. [conform italiana disruptivo, limba franceza disruptif]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISRUPTIV: DISRUPTÍV, -Ă adjectiv (despre descărcări electrice) cu scântei, care produce flăcări, strălucește. (< limba franceza disruptif) Forme diferite ale cuvantului disruptiv: disruptiv-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disruptiv: disruptív adjectiv masculin, plural disruptívi; forme singular disruptívă, plural disruptíve Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISRUPTIV' DisraeliDISRITMICITÁTEDISRITMÍEdisrúpțiedisruptívdisruptórDISSOTISdistadistacamént |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL disruptiv Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului disruptiv dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Disruptív, disruptivă a [Atestat: CIȘMAN, fizică II, 327 / Plural: disruptivi, disruptive / Etimologie: franceza disruptif, it disruptivo] 1 despre descărcări electrice Care produce flăcări sau scântei. 2 Îs Tensiune disruptivă Tensiune electrică la care se produce străpungerea unui dielectric. 4 Îs Forță disruptivă Forța generată de obicei de o explozie sau de un cutremur, care tinde să disloce sau să fragmenteze rocile de zăcământ. |
GRAMATICA cuvântului disruptiv? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disruptiv. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul disruptiv poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE disruptiv? Vezi cuvântul disruptiv desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disruptiv?[ dis-rup-tiv ] Se pare că cuvântul disruptiv are trei silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune verbala a declara nul?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
