eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție dispretuire


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Disprețuire [ dis-pre-țu-i-re ]
VEZI SINONIME PENTRU disprețuire PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului dispretuire în mai multe dicționare

Definițiile pentru dispretuire din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disprețuire:
disprețuíre substantiv feminin [Atestat: LEON ASACHI, B. 72/5 / V: (înv) desdispretuire, (îvr) despreciuíre, (îvr) dispreciudispretuire / Plural: dispretuireri / Etimologie: disprețui] 1-2 Manifestare a disprețului (1-2) față de cineva Si: disprețuit1 (1-2). 3-4 Tratare cu dispreț (1-2) a cuiva Si: disprețuit1 (3-4). 5 Neluare în seamă Si: disprețuit1 (5). 6 (Înv) Ocărâre. 7 (Îvr) Depreciere.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DISPREȚUIRE
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISPREȚUIRE:
DISPREȚUÍRE substantiv feminin Acțiunea de a disprețui; dispreț.

– Variantă: (învechit) desprețuíre (ALECSANDRI, P. III 340, ALEXANDRESCU, M. 153) substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DISPREȚUIRE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISPREȚUIRE:
DISPREȚUÍRE, disprețuiri, substantiv feminin Acțiunea de a disprețui. [Variante: (învechit) desprețuíre substantiv feminin]

– vezi disprețui.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DISPREȚUIRE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISPREȚUIRE:
DISPREȚUÍRE, disprețuiri, substantiv feminin Acțiunea de a disprețui. [Variante: (învechit) desprețuíre substantiv feminin]

– vezi disprețui.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

disprețuire
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disprețuire:
disprețuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat disprețuírii; plural disprețuíri
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

disprețuire
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru disprețuire:
disprețuíre substantiv feminin, genitiv dativ articulat disprețuírii; plural disprețuíri
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DISPREȚUIRE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISPREȚUIRE:
DISPREȚUÍRE substantiv feminin Acțiunea de a disprețui. [< disprețui].
Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DISPREȚUIRE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISPREȚUIRE:
DISPREȚUIRE substantiv desconsiderare, nesocotire. (dispretuire colegilor.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române


CUVINTE APROPIATE DE 'DISPRETUIRE'
DISPRÉȚdisprețaDISPREȚUÍdisprețuíbilDISPREȚUÍREDISPREȚUÍTDISPREȚUITÓRdispreunádisprofón

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISPREȚUIRE
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dispreţuire dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
72/5 / V: înv desdispreȚuire, îvr despreciuíre, îvr dispreciudispreȚuire / Plural: dispreȚuireri / Etimologie: disprețui] 1-2 Manifestare a disprețului 1-2 față de cineva Si: disprețuit1 1-2.
DispreȚuire colegilor.
DispreȚuire colegilor.

GRAMATICA cuvântului DISPREȚUIRE?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dispreţuire.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISPREȚUIRE poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DISPREȚUIRE sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul disprețuire are forma: disprețuíri
VEZI PLURALUL pentru DISPREȚUIRE la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE disprețuire?
Vezi cuvântul disprețuire desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disprețuire?
[ dis-pre-țu-i-re ]
Se pare că cuvântul disprețuire are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISPREȚUIRE

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A avea trecere?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
mașină autopropulsată care execută simultan mai multe lucrări agricole
fântână din care apa iese prin sânii unei statui reprezentând o nimfă, o silfidă etc
a a fi luat în seamă, a fi prețuit; b despre mărfuri a avea căutare, a fi cerut, a se vinde ușor
transport care se face pe șosele
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app