 | as |
|
| Dispărut [ dis-pă-rut ] VEZI SINONIME PENTRU dispărut PE ESINONIME.COM definiția cuvântului disparut în mai multe dicționareDefinițiile pentru disparut din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISPĂRUT: DISPĂRÚT, -Ă, dispăruți, -te, adjectiv 1. Care a ieșit din cîmpul vizual, care nu se mai vede (deși continuă să existe); care nu mai poate fi observat sau găsit. Iată tratatul dispărut din bibliotecă de mult. IBRĂILEANU, A. 8. ♦ De a cărui soartă nu se mai știe. Vestindu-se acolo că sînt dispărut și decedat, o rudă... a luat moștenirea. SADOVEANU, P. M. 125. • (În timp de război) A fi dat dispărut = a fi considerat ca pierdut fără urmă. La un an după terminarea războiului, neîntorcîndu-se acasă, a fost dat dispărut. • (Substantivat) La regimentul său fu trecut pe lista dispăruților. 2. Care a încetat de a mai exista, care a pierit, care s-a stins. Un cutremur... se ridica din fundul ființei ei ca din alte vieți din veacuri dispărute. SADOVEANU, P. M. 270. Gropile care se văd azi lîngă biserică... sînt pivnițele caselor dispărute. GALACTION, O. I 315. Figurile de elefanți-mamuți... și de alte animale dispărute, ce s-au găsit pe unelte de corn. ODOBESCU, S. III 79. ♦ (Despre persoane) Mort. (Substantivat) Nu pot uita, dintre cei dispăruți prea devreme, un alt prieten cald și impetuos. CAMIL PETRESCU, T. III 490. Forme diferite ale cuvantului disparut: disparut-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dispărut: dispărút, disparută [Atestat: latina medievală / Plural: disparutuți, disparute / Etimologie: dispărea cf franceza disparu] 1 a Care a ieșit din câmpul vizual. 2 a Care nu mai poate fi observat sau găsit. 3 De a cărui soartă nu se (mai) știe nimic. 4 a (Îe) A fi dat disparut A fi considerat ca pierdut fără urmă (în timp de război sau dezastre naturale). 5 a Care nu mai există (astăzi). 6-7 smf, a (Om) mort. 8 a (despre publicații) Care a încetat să mai apară. Forme diferite ale cuvantului disparut: disparută Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISPĂRUT: DISPĂRÚT, -Ă, dispăruți, -te, adjectiv 1. De a cărui soartă nu se mai știe nimic. • Expresia: A fi dat dispărut = (în timp de război) a fi considerat ca pierdut fără urmă. 2. Care a încetat să mai existe, care a pierit, care s-a stins. ♦ (Despre ființe; adesea substantivat) Mort. – vezi dispărea. conform limba franceza disparu. Forme diferite ale cuvantului disparut: disparut-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISPĂRUT: DISPĂRÚT, -Ă, dispăruți, -te, adjectiv 1. De a cărui soartă nu se mai știe nimic. • Expresia: A fi dat dispărut = (în timp de război) a fi considerat ca pierdut fără urmă. 2. Care a încetat să mai existe, care a pierit, care s-a stins. ♦ (Despre ființe; adesea substantivat) Mort. – vezi dispărea. conform limba franceza disparu. Forme diferite ale cuvantului disparut: disparut-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISPĂRUT: DISPĂRUT adjectiv, s. 1. adj, substantiv decedat, defunct, mort, răposat, (livresc) repauzat (în limbajul bisericesc, popular și eufemistic) pierdut (învechit și popular) pierit, (învechit) pristăvit, săvîrșit. (disparut era un om în vîrstă.) 2. adjectiv apus, pierdut, trecut. (verb reflexiv:emuri de mult disparut.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISPĂRUT: DISPĂRÚT, -Ă adjectiv 1. Ieșit din câmpul vizual, care nu se mai vede. • A fi dat dispărut = a fi considerat ca pierdut fără urmă. 2. Care a încetat să mai existe. ♦ (Despre oameni, și s.) Mort. [< dispărea]. Forme diferite ale cuvantului disparut: disparut-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISPARUT' dispărțíredispărțítdispărțitúrădispărțắnieDISPĂRÚTdispáșădispașórDISPATCHERDISPÉCER |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISPĂRUT Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dispărut dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dispărút, dispĂrută [Atestat: latina medievală / Plural: dispĂrutuți, dispĂrute / Etimologie: dispărea cf franceza disparu] 1 a Care a ieșit din câmpul vizual. 4 a Îe A fi dat dispĂrut A fi considerat ca pierdut fără urmă în timp de război sau dezastre naturale. DispĂrut era un om în vîrstă. Verb reflexiv:emuri de mult dispĂrut. |
GRAMATICA cuvântului DISPĂRUT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dispărut. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISPĂRUT poate fi: substantiv, adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dispărut? Vezi cuvântul dispărut desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dispărut?[ dis-pă-rut ] Se pare că cuvântul dispărut are trei silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL DISPĂRUT Inţelegi mai uşor cuvântul dispărut dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe În timp de război A fi dat dispărut = a fi considerat ca pierdut fără urmă A fi dat dispărut = în timp de război a fi considerat ca pierdut fără urmă A fi dat dispărut = în timp de război a fi considerat ca pierdut fără urmă A fi dat dispărut = a fi considerat ca pierdut fără urmă |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISPĂRUT |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala azi- sau astă-noapte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
