 | as |
|
| Disocia [ di-so-ci-a ] VEZI SINONIME PENTRU disocia PE ESINONIME.COM definiția cuvântului disocia în mai multe dicționareDefinițiile pentru disocia din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a disocia (forma la infinitiv) A disocia conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISOCIA: DISOCIÁ, disociez, verb I. tranzitiv 1. (chimie) A scinda în mod reversibil o moleculă în molecule mai simple sau în ioni; a descompune temporar și reversibil o combinație. • reflexiv Atomii se disociază. 2. A despărți, a separa, a delimita între ele noțiuni, probleme, idei care formează de obicei un ansamblu unic. [ pronunție: -ci-a] – Din limba franceza dissocier, latina dissociare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISOCIA: DISOCIÁ, disociez, verb I. tranzitiv 1. (chimie) A scinda în mod reversibil o moleculă în molecule mai simple sau în ioni; a descompune temporar și reversibil o combinație. • reflexiv Atomii se disociază. 2. A despărți, a separa, a delimita între ele noțiuni, probleme, idei care formează de obicei un ansamblu unic. [ pronunție: -ci-a] – Din limba franceza dissocier, latina dissociare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disocia: disociá [Atestat: latina medievală / P: disociaci-a / V: (rar) dezasdisocia / prezentul indicativ: disociaiéz / Etimologie: franceza dissocier, lat dissociare] 1 verb reflexiv: (Chm; despre molecule) A se scinda în mod reversibil în molecule mai simple sau în ioni 2 verb reflexiv: (Chm; despre molecule) A se descompune temporar și reversibil dintr-o combinație. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig; c.i. noțiuni, probleme, idei etc.) A (se) delimita. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISOCIA: DISOCIÁ, disociez, verb I. tranzitiv 1. (chimie) A descompune o moleculă în atomi sau în grupuri de atomi. vezi dezagrega. • reflexiv Acidul acetic se disociază în ioni la dizolvarea în apă. 2. (Complementul indică un abstract) A despărți, a separa. – Pronunțat: -ci-a. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISOCIA: DISOCIÁ verb I. trecut, reflexiv (despre molecule) a (se) scinda reversibil în molecule mai simple sau în ioni; (despre combinații) a (se) descompune temporar. II. trecut a despărți, a separa (noțiuni, probleme etc.). (< limba franceza dissocier, latina dissociare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISOCIA: DISOCIÁ verb I. trecut A descompune o moleculă în atomi sau în grupuri de atomi. ♦ (figurat) A despărți, a separa. [pronume -ci-a, p.i. -iez, 3,6 -iază, gerunziu -iind. / < limba franceza dissocier, conform latina dissociare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disocia: disociá verb (silabe -ci-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu disociéz, persoana a treia singular: el / ea și plural disociáză, persoana întâi plural: noi disociém (silabe -ci-em); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural disociéze; gerunziu disociínd (silabe -ci-ind) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru disocia: disociá (a disocia) (-ci-a) verb, indicativ prezent 3 disociáză, persoana întâi plural: noi disociém (-ci-em); conjunctiv prezent 3 să disociéze; gerunziu disociínd (-ci-ind) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISOCIA' DISMORFÓZĂdișmuíDISNEYLANDdișníțăDISOCIÁDISOCIÁBILDISOCIABILITÁTEdisociáreDISOCIÁT |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISOCIA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului disocia dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Disociá [Atestat: latina medievală / P: disociaci-a / V: rar dezasdisocia / prezentul indicativ: disociaiéz / Etimologie: franceza dissocier, lat dissociare] 1 verb reflexiv: Chm; despre molecule A se scinda în mod reversibil în molecule mai simple sau în ioni 2 verb reflexiv: Chm; despre molecule A se descompune temporar și reversibil dintr-o combinație. Disociá a disocia -ci-a verb, indicativ prezent 3 disociáză, persoana întâi plural: noi disociém -ci-em; conjunctiv prezent 3 să disociéze; gerunziu disociínd -ci-ind. A disocia un aspect al problemei. |
GRAMATICA cuvântului DISOCIA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disocia. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISOCIA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE disocia? Vezi cuvântul disocia desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disocia?[ di-so-ci-a ] Se pare că cuvântul disocia are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISOCIA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fără istov?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul disocia se conjugă: ei ele disociáză
