Definiție disgracie

Disgracie [ dis-gra-ci-e ]
VEZI SINONIME PENTRU disgracie PE ESINONIME.COM

Cautăm definiția cuvântului disgracie în mai multe dicționare

Definițiile pentru disgracie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disgracie:
disgrácie substantiv feminin vezi dizgrație
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

CUVINTE APROPIATE DE 'DISGRACIE'

DISGEUZÍE disghéle DISGLOBULINEMÍE disgráb disgrácie disgracios disgradáre DISGRAFÍE disgrațiá

GRAMATICA cuvântului disgracie?

Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disgracie.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.

Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul disgracie poate fi: substantiv,

Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul disgracie sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două

CUM DESPART ÎN SILABE disgracie?

Vezi cuvântul disgracie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disgracie?

[ dis-gra-ci-e ]
Se pare că cuvântul disgracie are patru silabe

Contact Politica de confidentialitate Termeni si conditii de utilizare

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Cu o falcă în cer și cu alta sau una în pământ?

Apasă click pe răspunsul corect.

	corect	greşit
mișcări lente de ridicare sau de scufundare ale scoarței pământului, care se produc pe suprafețe întinse
roi tânăr, ieșit din stup în căutarea altui adăpost
a în basme cu gură enormă, larg deschisă pentru a înghiți tot ce-i iese în cale; b foarte furios, gata să se certe cu violență
a comite o eroare; a nu izbuti; a se face de râs
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?