|
Diserta [ di-ser-ta ] VEZI SINONIME PENTRU diserta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului diserta în mai multe dicționareDefinițiile pentru diserta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a diserta (forma la infinitiv) A diserta conjugat la timpul prezent:
|
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diserta: disertá vi [Atestat: FM (1847), 31/16 / V: (rar) desdiserta, dizediserta / prezentul indicativ: disertatéz / Etimologie: franceza disserter, lat dissertare] 1 A vorbi despre un subiect dativ 2 A ține o disertație (3). Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISERTA: DISERTÁ, disertez, verb I. intranzitiv (Rar) A vorbi despre un subiect dat (în învățămînt), a ține o disertație. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISERTA: DISERTÁ verb I. trecut (Rar) A ține o disertație. [Variante dizerta verb I. / < limba franceza disserter, conform latina dissertare]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISERTA: DISERTÁ, disertez, verb I. intranzitiv (Rar) A ține o disertație. – Din limba franceza disserter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISERTA: DISERTÁ, disertez, verb I. intranzitiv (Rar) A ține o disertație. – Din limba franceza disserter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISERTA: DISERTÁ verb trecut a ține o disertație. (< limba franceza disserter, latina dissertare) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diserta: disertá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu disertéz, persoana a treia singular: el / ea și plural diserteáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diserta: disertá (a diserta) (rar) verb, indicativ prezent 3 diserteáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dișerta: dișertá v vezi deșerta Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISERTA' DISEPÁLdisepiméntDISERGÍEDISÉRT, -ĂDISERTÁdisertăciúnedișertáreDISERTÁȚIEDISERTAȚIÚNE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dișerta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dișerta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Disertá vi [Atestat: FM 1847, 31/16 / V: rar desdișerta, dizedișerta / prezentul indicativ: dișertatéz / Etimologie: franceza disserter, lat dissertare] 1 A vorbi despre un subiect dativ 2 A ține o disertație 3. Disertá a dișerta rar verb, indicativ prezent 3 diserteáză. |
GRAMATICA cuvântului dișerta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dișerta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dișerta poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE diserta? Vezi cuvântul diserta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diserta?[ di-ser-ta ] Se pare că cuvântul diserta are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adjectiv și adverb la cheie?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|