|
Disecare [ di-se-ca-re ] VEZI SINONIME PENTRU disecare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului disecare în mai multe dicționareDefinițiile pentru disecare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru disecare: disecáre substantiv feminin [Atestat: DDRF / V: (înv) desdisecare / Plural: disecarecắri / Etimologie: diseca] 1 Disecție (1). 2 (Glg) Fragmentare a unei suprafețe plane (câmpie, platou etc. prin procesul de formare a ravenelor sau printr-o rețea densă de văi. 3 (Fig) Analiză minuțioasă a unei opere literare, a unui fapt de limbă etc. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DISECARE: DISECÁRE substantiv feminin Acțiunea de a diseca și rezultatul ei. ♦ (geologie) Acțiunea de fragmentare a unei suprafețe plane (câmpie, platou etc.) prin ravinare sau printr-o rețea densă de văi. ♦ (figurat) Analiză minuțioasă. [< diseca]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DISECARE: DISECÁRE substantiv feminin 1. acțiunea de a diseca. • (geologie) acțiunea de fragmentare a unei suprafețe plane prin ravinare sau printr-o rețea densă de văi. 2. (figurat) analiză minuțioasă. (< diseca) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISECARE: DISECÁRE, disecări, substantiv feminin Acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție. ♦ Analizarea amănunțită (a unei opere literare, artistice, a unui fenomen social etc.). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DISECARE: DISECÁRE, disecări, substantiv feminin Acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție. – vezi diseca. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DISECARE: DISECÁRE, disecări, substantiv feminin Acțiunea de a diseca și rezultatul ei; disecție. – vezi diseca. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru disecare: disecáre (disecție) substantiv feminin, genitiv dativ articulat disecắrii; plural disecắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru disecare: disecáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat disecării; plural disecări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DISECARE: DISECARE substantiv (anatomie) disecție. (disecare unui cadavru.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISECARE' DISEÁRĂdiseáră/deseárăDISECÁDISECÁBILDISECÁREdisecátdisecațiedisecațiúnedisecator |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DISECARE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului disecare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Disecáre substantiv feminin [Atestat: DDRF / V: înv desdisecare / Plural: disecarecắri / Etimologie: diseca] 1 Disecție 1. Disecare unui cadavru. |
GRAMATICA cuvântului DISECARE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului disecare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISECARE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE disecare? Vezi cuvântul disecare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul disecare?[ di-se-ca-re ] Se pare că cuvântul disecare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DISECARE |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Antimonic, antimonici, adjectiv în sintagma acid antimonic?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|