|
Discernămî́nt [ dis-cer-nă-mî́nt ] VEZI SINONIME PENTRU discernămî́nt PE ESINONIME.COM definiția cuvântului discernamint în mai multe dicționareDefinițiile pentru discernamint din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DISCERNĂMÎ́NT: DISCERNĂMÎ́NT substantiv neutru Facultatea de a discerne, de a pătrunde, de a judeca și a aprecia lucrurile la justa lor valoare. vezi alegere, selecționare. O ființă... capabilă de discernămînt, curajoasă. CAMIL PETRESCU, T. II 305. Ar rezulta că Asachi e un novator exagerat, că verb reflexiv:ea să introducă cît mai multă cultură apuseană cu putință fără nici un discernămînt. IBRĂILEANU, SP, Hristos 45. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
CUVINTE APROPIATE DE 'DISCERNAMINT' discérndiscernádiscernábilDISCERNĂMẤNTDISCERNĂMÎ́NTdiscernămấntDISCÉRNEdiscernemântDISCÉRNERE |
GRAMATICA cuvântului DISCERNĂMÎ́NT? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului discernămî́nt. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DISCERNĂMÎ́NT poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE discernămî́nt? Vezi cuvântul discernămî́nt desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul discernămî́nt?[ dis-cer-nă-mî́nt ] Se pare că cuvântul discernămî́nt are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Tot de-o zeamă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|