 | as |
|
| Dîrz [ dîrz ] VEZI SINONIME PENTRU dîrz PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dirz în mai multe dicționareDefinițiile pentru dirz din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DÎRZ: DÎRZ, -Ă, dîrji, -ze, adjectiv 1. Îndrăzneț, curajos, hotărît, cutezător. Popoarele se pătrund de conștiința că pot obține victoria păcii prin luptă perseverentă și dîrză. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2756. Și sufletul meu amețit se simte Mai dîrz privind la culmea-naltă. BENIUC, vezi 7. Stăteam jos pe o pelerină întinsă, cu care biruisem iarba înaltă și dîrză. IBRĂILEANU, A. 150. De astă dată nu se mai opri sfiicios pe la poartă, ci-și luă inima-n dinți și dete drept înainte, deschise ușa-n lături și se-nțepeni dîrz dinaintea bătrînei. VLAHUȚĂ, N. 130. ♦ Aprig, înverșunat. Tăun fu chemat la Sfatul Popular. Veni, dîrz, împreună cu Trandafira. CAMILAR, TEM. 265. Am făcut o sforțare dîrză să mă înfrîng. CAMIL PETRESCU, U. N. 229. Un domn senator, care se plimba de colo pînă colo, țifnind și aruncîndu-mi căutături foarte dîrze... mă interpelează foarte de sus. CARAGIALE, O. VII 296. 2. Neînduplecat, neclintit; prin extensie îndărătnic, încăpățînat. Eu atîta pot să-ți spun, mamă: aține-te dîrză, aține-te pînă vin eu. CAMILAR, N. I 252. Dar sufletul tău în mine-nvăscut Tot dîrz a rămas și tot nu se-ndoaie. STANCU, C. 141. Ce-o fi avînd oare feciorul meu de s-a făcut așa de dîrz? SLAVICI, O. I 101. 3. Mîndru, semeț, țanțoș. Cu greutate mare, izbutea să se ție treaz și dîrz în șa. SADOVEANU, Z. C. 42. • figurat Păunenii se mirau mai ales de grădini: frumos rînduite... cu răsadurile vii și dîrze în cavaluri sătule de apă. SADOVEANU, P. M. 311. Pentru dînsul toate zburătoarele, mîndri păunași, sălbăticoși cocori, bufnițe cobitoare, șoimi dîrji... toate picau ca fermecate. ODOBESCU, S. III 180. • (Adverbial) Dar ce-ai pățit?... – Ce să pățesc, zise Ivan dîrz, ia! am căptușit niște iepuroi, și am de gînd să-i jumulesc. CREANGĂ, P. 304. – plural și: (m.) dîrzi (CAMILAR, N. I 245), (forme) dîrje- (M. I. CARAGIALE, C. 137). – Variantă: dîrj, -e (DELAVRANCEA, A. 100, CARAGIALE, O. I 309) adjectiv Forme diferite ale cuvantului dirz: dirz-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dîrz: dîrz, -ă adjectiv, plural ji, ze (vechea slavă drŭzŭ, dîrz, drŭznonti, a îndrăzni; rudă cu vgr. thrasýs, tharsýs. vezi îndrăznesc). Cu capu sus, țanțoș, mîndru și îndrăzneț. adverb în mod dîrz. – Și dîrj (Muntenia). Forme diferite ale cuvantului dirz: dirz-ă Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru DÎRZ: DÎRZ adjectiv 1. Dîrza s. 2. Dărzul (17 B IV 313). 3. Dărjan, olt., 1643 (Sd V 299); – Brăil (Șchei I). 4. Dîrjan ard., act., < Dîrja substantiv, ard. Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dîrz: dîrz adjectiv verbal MÎNDRU. SEMEȚ. ȚANȚOȘ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIRZ' dîrvárdîrvăreálădîrvăréscdirvíciudîrzDÎRZÉNIEdîrzíeDIS-dis-4 |
GRAMATICA cuvântului dîrz? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dîrz. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dîrz poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE dîrz? Vezi cuvântul dîrz desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dîrz?[ dîrz ] Se pare că cuvântul dîrz are o silabă |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i încăpea sau a-i cădea în labă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
