 | as |
|
| Dirija [ di-ri-ja ] VEZI SINONIME PENTRU dirija PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dirija în mai multe dicționareDefinițiile pentru dirija din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dirija (forma la infinitiv) A dirija conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dirija: dirija verb tranzitiv: [Atestat: I. GOLESCU, C. / V: (înv) dirijaíge, dirijaigeá / prezentul indicativ: dirijajéz / Etimologie: franceza diriger] 1 A ghida indicând direcția de mers Si: a orienta. 2 A imprima o anumită direcție de mișcare Si: (iuz) a dirigui (2). 3 (Med) A reglementa funcționarea unui organ, a unui sistem dintr-un organism viu Si: a regla. 4 (C.i. oameni, activități, organizații, instituții etc.) A îndruma și a controla Si: (iuz) a dirigui (3). 5 A conduce un cor, o orchestră în calitate de dirijor Si: (iuz) a dirigui (4). 6 (Pex) A coordona interpretarea unei piese muzicale reglând mișcarea, ritmul, tonalitatea.[1] modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIRIJA: DIRIJÁ, dirijez, verb I. tranzitiv A conduce, a îndruma. Individul e un mic șurup în această mașinărie [în societatea capitalistă], depinde deci de ea, dar el n-o poate dirija. GHEREA, ST. Hristos III 363. «Drapelul libertății», dirijat de decanul avocaților, își termina articolul său de fond cu cuvintele: «Vom căuta să fim cît se poate mai parlamentari». CARAGIALE, N. S. 60. ♦ A conduce o orchestră, un coregrafie A dirijat apoi concertul pentru pian în mi major de Mozart. CONTEMPOEANUL, S. II, 1952, nr. 275, 3/2. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIRIJA: DIRIJA verb 1. a călăuzi, a conduce, a ghida, a îndrepta, a îndruma, a orienta, (învechit) a tocmi. (I-a dirija pe drumul cel bun.) 2. a îndruma, a regla. (dirija circulația.) 3. a conduce, (învechit) a povățui. (dirija o navă.) 4. a conduce, (rar) a dirigui. (dirija o instituție.) 5. a călăuzi, a conduce, a ghida, a îndruma, a povățui, a sfătui, (învechit) a drege, a miji, a năstăvi. (L-a dirija în viață.) 6. a îndrepta, (figurat) a canaliza. (A dirija discuția în sensul dorit.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIRIJA: DIRIJÁ, dirijez, verb I. tranzitiv A conduce, a îndruma o instituție, o organizație, o activitate etc. ♦ specializare A conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor). – Din limba franceza diriger. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIRIJA: DIRIJÁ, dirijez, verb I. tranzitiv A conduce, a îndruma o instituție, o organizație, o activitate etc. ♦ specializare A conduce o orchestră, un cor (în calitate de dirijor). – Din limba franceza diriger. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIRIJA: DIRIJÁ verb I. trecut A conduce (mai ales o orchestră, un cor); a dirigui, a îndruma. [P.i. 3,6 -jează, gerunziu -jând. / < limba franceza diriger]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dirija: dirijá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu dirijéz, persoana a treia singular: el / ea și plural dirijeáză, persoana întâi plural: noi dirijăm; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dirijéze; gerunziu dirijând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dirija: dirijá (a dirija) verb, indicativ prezent 3 dirijeáză, persoana întâi plural: noi dirijắm; conjunctiv prezent 3 să dirijéze; gerunziu dirijấnd Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIRIJA: DIRIJÁ verb trecut 1. a conduce o orchestră, un coregrafie 2. a conduce, a îndruma. (< limba franceza diriger) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIRIJA' DIRIGUÍDIRIGUÍREDIRIGUITÓRdîrîiDIRIJÁDIRIJÁBILDIRIJÁREDIRIJÁTdirijénță |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DIRIJA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dirija dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / V: înv dirijaíge, dirijaigeá / prezentul indicativ: dirijajéz / Etimologie: franceza diriger] 1 A ghida indicând direcția de mers Si: a orienta. I-a dirija pe drumul cel bun. Dirija circulația. Dirija o navă. Dirija o instituție. L-a dirija în viață. A dirija discuția în sensul dorit. Dirija circulația. Dirija o instituție. A dirija discuția în sensul dorit. Dirijá a dirija verb, indicativ prezent 3 dirijeáză, persoana întâi plural: noi dirijắm; conjunctiv prezent 3 să dirijéze; gerunziu dirijấnd. |
GRAMATICA cuvântului DIRIJA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dirija. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DIRIJA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dirija? Vezi cuvântul dirija desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dirija?[ di-ri-ja ] Se pare că cuvântul dirija are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DIRIJA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Logică termen major?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul dirija se conjugă: ei ele dirijeáză
