eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție diplomatic


PROPOZIȚIIEXPRESIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Diplomatic [ di-plo-ma-tic ]
VEZI SINONIME PENTRU diplomatic PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului diplomatic în mai multe dicționare

Definițiile pentru diplomatic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diplomatic:
diplomátic1, diplomatică [Atestat: AR (1832), 2431/10 / Plural: diplomaticici, diplomaticice / Etimologie: franceza diplomatique] 1 a (Îvr) Diplomat1 (6). 2-4 substantiv masculin și feminin (Îvr) Diplomat1 (1-3). 5-10 a Referitor la diplomație (1-6) Si: (înv) diplomaticesc (1-6). 11-13 a Referitor la diplomați1 (1-3) Si: (înv) diplomaticesc (7-9). 14-19 a Care aparține diplomației (1-6) Si: (înv) diplomaticesc (10-15). 20-22 a Care aparține diplomaților1 (1-3) Si: (înv) diplomaticesc (16-18). 23 a (Îs) Corp (sau, îvr, corpos, trup) diplomatic Totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților unei țări sau ai mai multor țări care se află, de obicei, în capitala unui stat. 24 a (Îs) Limbă diplomatică Limbă în care se fac comunicările și se întrețin relațiile între state. 25 a (Îs) Relații (sau legături) diplomaticice Relații oficiale, pașnice, pe care statele le întrețin în scopul realizării politicii lor externe. 26 a (Îs) Geantă (sau servietă, valiză) diplomatică Geantă, servietă etc. cu care se transportă acte oficiale în altă țară (și al căror conținut este scutit de controlul vamal). 27 a (Îas) Geantă sau servietă asemănătoare ca formă cu cea folosită de diplomați (1). 28 a (Îs) Canale diplomaticice Comunicare între țări prin intermediul diplomaților (1). 29 a (Îs) Imunitate diplomatică Faptul că o persoană nu poate fi urmărită în justiție, potrivit legilor țării în care trăiește, ca urmare a statutului de diplomat (1). 30 substantiv feminin (Înv) Diplomație (1). 31 substantiv feminin (Înv) Diplomație (4). 32 a (despre oameni) Care manifestă abilitate, șiretenie Si: abil, calculat. 33 substantiv feminin (Îvr) Diplomație (7).
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DIPLOMATIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC3, -Ă, diplomatici, -e, adjectiv

1. Care se referă la diplomație, caracteristic diplomaților. Deși nobil de viță veche, nu s-a bucurat de o anumită însărcinare diplomatică SADOVEANU, Z. C. 168.
       • Agent diplomatic vezi agent. Corp diplomatic vezi corp. Curier diplomatic vezi curier. Valiză diplomatică vezi valiză.

2. Abil, calculat. Iscusința d-tale diplomatică nu te poate ajuta... Țin foarte mult să spui tot ceea ce gîn- dești. CAMIL PETRESCU, T. II 204.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DIPLOMATIC
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC, -Ă

I. adjectiv

1. referitor la diplomație, de diplomat.
♦ corp diplomatic = totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților străini care se află în capitala unui stat.

2. abil, calculat.

II. substantiv feminin

1. disciplină a istoriei care se ocupă cu cercetarea vechilor diplome, a cărților și a altor documente oficiale.

2. diplomație (1). (< limba franceza diplomatique, latina diplomaticus, /II, 2/ germana Diplomatik)
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

diplomatic
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diplomatic:
diplomátic2, diplomatică [Atestat: TEODOROVICI, I, 28/16 / Plural: diplomaticici, diplomaticice / Etimologie: franceza diplomatique, lat diplomciticus] 1 substantiv feminin Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele (1) și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea. 2-3 a Care aparține diplomelor (1) și documentelor oficiale vechi. 4-5 a Referitor la diplomele (1) și la documentele oficiale vechi. 6 a (Îvr) Care a obținut o diplomă (3).
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatică

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DIPLOMATIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC1, -Ă, diplomatici, -ce, substantiv feminin, adjectiv

1. S. forme Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea.

2. Adj. (Rar) Care aparține diplomelor și documentelor oficiale vechi, privitor la aceste diplome și documente.

– Din limba franceza diplomatique, latina diplomaticus.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIPLOMATIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC1, -Ă, diplomatici, -ce, substantiv feminin, adjectiv

1. S. forme Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea.

2. Adj. (Rar) Care aparține diplomelor și documentelor oficiale vechi, privitor la aceste diplome și documente.

– Din limba franceza diplomatique, latina diplomaticus.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

diplomatic
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru diplomatic:
* diplomátic, -ă adjectiv (despre diplomat). Relativ la diplomație, de diplomațĭ: corpu diplomatic. Misterios: aer diplomatic. S.f. Știința care se ocupă de studiul documentelor scrise care stabilesc anumite drepturĭ, anumite fapte politice (A fost întemeiată la 1682 de benedictinu Mabillon). adverb În mod diplomatic.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-ă ghemo- diplomaticgh

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DIPLOMATIC
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC, -Ă adjectiv

1. Referitor la diplomație, de diplomat.
       • Corp diplomatic = totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților străini care se află în capitala unui stat.

2. Abil, calculat. [conform limba franceza diplomatique, italiana diplomatico].
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

DIPLOMATIC
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC diplomaticcă (diplomaticci, diplomaticce)

1) Care ține de diplomație; propriu diplomației. Corp diplomatic.

2) figurat Care vădește mult tact și iscusință în relațiile cu oamenii; cu tact și iscusință față de oameni. Răspuns diplomatic. /<fr. diplomatique
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomaticcă

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DIPLOMATIC
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC2, -Ă, diplomatici, -ce, adjectiv Referitor la diplomație sau la diplomați2, care aparține diplomației sau diplomaților2.
♦ Care arată, trădează abilitate, subtilitate, șiretenie; diplomat2.

– Din limba franceza diplomatique.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIPLOMATIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC2, -Ă, diplomatici,-e, adjectiv (Învechit, mai ales despre limbă, stil) Caracteristic diplomelor și documentelor, în stilul sobru, în limba specifică diplomelor și documentelor.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DIPLOMATIC
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC2, -Ă, diplomatici, -ce, adjectiv Referitor la diplomație sau la diplomați2, care aparține diplomației sau diplomaților2.
♦ Diplomat2.

– Din limba franceza diplomatique.
Forme diferite ale cuvantului diplomatic: diplomatic-Ă

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

diplomatic
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru diplomatic:
diplomatic a. privitor la diplomație sau la diplomați; corp diplomatic, totalitatea ambasadorilor și a miniștrilor străini acreditați pe lângă un guvern.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

diplomatic
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diplomatic:
diplomátic (referitor la diplome, la diplomație) adjectiv masculin (silabe -plo-), plural diplomátici; forme singular diplomátică, plural diplomátice
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

diplomatic
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diplomatic:
diplomátic (di-plo-) adjectiv masculin, plural diplomátici; forme diplomátică, plural diplomátice
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DIPLOMATIC
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMATIC adjectiv (învechit) politic. (O acțiune diplomatic.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

DIPLOMATIC
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIPLOMATIC:
DIPLOMÁTIC1 substantiv neutru vezi diplomatică1.
Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane


CUVINTE APROPIATE DE 'DIPLOMATIC'
diplománddiplomaníeDIPLOMÁTdiplomatáriuDIPLOMÁTICdiplomáticădiplomaticaménteDIPLOMATICÉSCdiplomaticéște

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DIPLOMATIC
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diplomatic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Diplomátic1, diplomatică [Atestat: AR 1832, 2431/10 / Plural: diplomaticici, diplomaticice / Etimologie: franceza diplomatique] 1 a Îvr Diplomat1 6.
23 a Îs Corp sau, îvr, corpos, trup diplomatic Totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților unei țări sau ai mai multor țări care se află, de obicei, în capitala unui stat.
24 a Îs Limbă diplomatică Limbă în care se fac comunicările și se întrețin relațiile între state.
25 a Îs Relații sau legături diplomaticice Relații oficiale, pașnice, pe care statele le întrețin în scopul realizării politicii lor externe.
26 a Îs Geantă sau servietă, valiză diplomatică Geantă, servietă etc.
28 a Îs Canale diplomaticice Comunicare între țări prin intermediul diplomaților 1.
29 a Îs Imunitate diplomatică Faptul că o persoană nu poate fi urmărită în justiție, potrivit legilor țării în care trăiește, ca urmare a statutului de diplomat 1.
Diplomátic2, diplomatică [Atestat: TEODOROVICI, I, 28/16 / Plural: diplomaticici, diplomaticice / Etimologie: franceza diplomatique, lat diplomciticus] 1 substantiv feminin Disciplină auxiliară a istoriei care cercetează diplomele 1 și documentele oficiale vechi și le stabilește autenticitatea.
DIPLOMÁTIC diplomaticcă diplomaticci, diplomaticce 1 Care ține de diplomație; propriu diplomației.
Corp diplomatic.
Răspuns diplomatic.
O acțiune diplomatic.
O acțiune diplomatic.

GRAMATICA cuvântului DIPLOMATIC?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diplomatic.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DIPLOMATIC poate fi: substantiv, adjectiv, adverb
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul DIPLOMATIC sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin, substantiv neutru, adjectiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / două

CUM DESPART ÎN SILABE diplomatic?
Vezi cuvântul diplomatic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diplomatic?
[ di-plo-ma-tic ]
Se pare că cuvântul diplomatic are patru silabe

EXPRESII CU CUVÂNTUL DIPLOMATIC
Inţelegi mai uşor cuvântul diplomatic dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe
♦ corp diplomatic = totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților străini care se află în capitala unui stat
Corp diplomatic = totalitatea ambasadorilor, miniștrilor și reprezentanților străini care se află în capitala unui stat

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DIPLOMATIC

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: A bate din aripi?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a întâmpina pe cineva
nu mai stau de vorbă! isprăvește odată!
despre păsări a face mișcarea de zbor lovind aerul cu aripile
a se apuca serios de învățat
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app