|
Dinte [ din-te ] VEZI SINONIME PENTRU dinte PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dinte în mai multe dicționareDefinițiile pentru dinte din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DINTE: DÍNTE, dinți, substantiv masculin 1. Fiecare dintre oasele mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în alveolele maxilarelor și servind pentru a rupe, a mesteca și a fărîmița mîncarea sau pentru a mușca; (prin restricție, spre deosebire de măsele) nume dat oaselor așezate în partea din față a maxilarelor. Aiștia-s boii pădurii, zise Griga... sticlindu-și dinții în lună. SADOVEANU, Z. C. 41. Tînăra l-a apucat cu dinții de vîrful degetului și l-a strîns puțintel. CARAGIALE, P. 135. Ai să-l găsești dormind în cenușă cu nasul în tăciuni. De vorbit, nu poate vorbi, că măselele și dinții i-au căzut. CREANGĂ, P. 52. Părinții mănîncă aguridă și fiilor li se strepezesc dinții, se spune atunci cînd copiii pătimesc de pe urma greșelilor părinților. Ochi pentru ochi și dinte pentru dinte, se spune atunci cînd întorci cuiva răul pe care ți l-a făcut. • figurat Văzu... o față cenușie, suptă și roasă pe dinăuntru de dinții mărunți și veninoși ai sărăciei și ai mîhnirii. DUMITRIU, B. forme 108. • Dinte de lapte = fiecare dintre primii dinți care le cresc copiilor și care se schimbă apoi cu dinții definitivi. Dinte canin vezi canin. • Expresia: A scrîșni din dinți vezi scrîșni. Soare cu dinți = soare pe timp de gerunziu A se ține de ceva cu dinții = a nu se lăsa nicidecum de ceva. A-și lua inima-n dinți = a se îmbărbăta, a-și face curaj. Varan își luă inima-n dinți și porni din nou spre car. CAMILAR, T. 183. Înarmat pînă în dinți = puternic înarmat. A-și ține inima cu dinții = a se stăpîni, a răbda. Oricît îl durea de tare, el tot își ținu inima cu dinții. CREANGĂ, P. 58. Scobește-te în dinți! = pune-ți pofta în cui! Părul s-a făcut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nori! Ș-atunci... scobește-te, fata babei, în dinți! CREANGĂ, P. 293. A scoate (cuiva) și dinții din gură = a-i lua (cuiva) tot ce are, a sărăci pe cineva cu desăvîrșire. A-și arăta dinții = a-și arăta colții, a amenința. (În legătură cu verbe de declarație) Printre dinți = neclar, nedeslușit (trădînd mînie, ciudă, amenințare). A veni ea și verb reflexiv:emea aceea, voinice, zise împăratul, îngînînd vorba printre dinți. CREANGĂ, P. 265. (Franțuzism) A avea un dinte împotriva (sau contra cuiva) = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. Cine avea un dinte contra... conservatorilor bătrîni se declara partizan al votului universal. PAS, Z. III 195. • Compuse: (botanică) dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii sau verzui așezate în spice subțiri; crește prin locuri umede (Polygonum hydropiper); porumb dinte-de-cal (sau dintele-calului) = varietate de porumb ale cărui boabe mari, late și albicioase au la vîrf un șănțuleț ca mișina de la dintele calului. 2. Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) pe care le prezintă marginea unor unelte sau a unor piese de mașină (ferăstrău, roată etc.); fiecare dintre colții pieptenelui, ai greblei, ai furculiței, ai grapei etc. De jos din căruță, altul înălța dinții furcii și lua grămada de paie în vîrful lor. DUMITRIU, N. 229. Cioplea lîngă vatră o nuia uscată, făcînd dinți la o greblă. CAMILAR, TEM. 35. Marile gatere îi așteaptă... cu roțile lor puternice, ai căror dinți lungi, metalici și strălucitori deschid asupra brazilor o gură flămîndă. BOGZA, C. O. 128. Erau numai două furculițe cu dinții strîmbi. C. PETRESCU, Î. II 164. 3. Înălțime stîncoasă, izolată, cu peretele foarte abrupt; colț. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Ce inseamna? |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DINTE: DÍNTE, dinți, substantiv masculin 1. Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele; p. restr. fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor. • Dinte de lapte = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi. • Expresia: Soare cu dinți = soare pe timp geros, răcoros sau ploios. A se ține de ceva cu dinții = a nu ceda cu nici un preț, a nu renunța la ceva în ruptul capului. Înarmat până în dinți = puternic înarmat. A-i scoate (cuiva) și dinții din gură = a-i lua (cuiva) tot ce are, a sărăci (pe cineva) cu desăvârșire. A-și arăta dinții = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil. Printre dinți = (în legătură cu verbe de declarație) neclar, nedeslușit (și cu nemulțumire). A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. ♦ Compuse: dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice (Polygonum hydropiper); (porumb) dinte-de-cal (sau dintele-calului) = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. 2. Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină; fiecare dintre colții pieptenului, ai greblei, ai grapei etc. 3. Înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți; colț. – latina dens, -ntis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dinte: dínte substantiv masculin [Atestat: BIBLIA (1688) / Plural: dintenți / Etimologie: lat dens, -ntis] 1 Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele. 2 (Prc) Fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor. 3 (Îs) dinte de lapte Fiecare dintre dinții (2) care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu alții. 4 (Pop; îe) Soare cu dinți Soare pe timp geros, răcoros sau ploios. 5 (Pop; îe) A se ține de ceva cu dinții A nu ceda cu nici un preț. 6 (Îlav) Înarmat până în dinți Înarmat puternic. 7 (Pfm; îe) A-i scoate (cuiva) și dinții din gură A-i lua (cuiva) tot ce are. 8 (Pfm; îe) A-și arăta dinții A amenința. 9 (Pfm; îae) A se manifesta în mod nefavorabil. 10 (Pop; în legătură cu verbe de declarație; îlav) Printre dinți Neclar (și cu nemulțumire). 11 (Pfm; îe) A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva A avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. 12 (Îc) dintele-dracului Plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice (Polygonum hydropiper). 13 (Îc) (Porumb) dinte-de-cal (sau dintele-calului) Varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. 14 Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină. 15 Fiecare dintre colții pieptenelui, ai greblei, ai grapei etc. 16 Înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți Si: colț. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DINTE: DÍNTE, dinți, substantiv masculin 1. Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, situate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele; p. restr. fiecare dintre organele osoase mici așezate în partea din față a maxilarelor. • Dinte de lapte = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi. • Expresia: Soare cu dinți = soare pe timp geros, răcoros sau ploios. A se ține de ceva cu dinții = a nu ceda cu niciun preț, a nu renunța nicidecum la ceva. Înarmat până în dinți = vezi înarmat. A-i scoate (cuiva) și dinții din gură = a-i lua (cuiva) tot ce are, a sărăci (pe cineva). A-și arăta dinții = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil. Printre dinți = (în legătură cu verbe de declarație) neclar, nedeslușit (și cu nemulțumire). A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. ♦ Compuse: dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice (Polygonum hydropiper); (porumb) dinte-de-cal (sau dintele-calului) = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. 2. Fiecare dintre crestăturile, zimții, proeminențele (ascuțite și regulate) de pe marginea unor unelte sau piese de mașină; fiecare dintre colții pieptenelui, ai greblei, ai grapei etc. 3. Înălțime stâncoasă, izolată, cu pereții abrupți; colț. – latina dens, -ntis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DINTE: DÍNTE dinteți m. 1) Formație osoasă fixată în maxilar care servește pentru a mușca, a rupe și a mesteca hrana sau ca mijloc de apărare. • dinteți de lapte primii dinți care le cresc copiilor (și care cad, fiind înlocuiți cu alții). Soare cu dinteți soare pe timp geros sau răcoros. A se ține de ceva cu dinteții a nu se lăsa de ceva cu nici un preț. Printre dinteți a) nelămurit, neînțeles; b) fără dorință; în mod ostil. A-și lua inima în dinteți a-și face curaj; a îndrăzni. Înarmat până în dinteți echipat cu tot felul de arme. A avea un dinte împotriva (sau contra) cuiva a purta cuiva pică. A scoate cuiva și dinteții din gură a lua cuiva tot ce are; a despuia. A sta cu dinteții la stele a nu avea ce mânca. 2) Fiecare dintre piesele în formă de cui ale unei unelte agricole; colț. 3) (la obiecte sau piese) Zimț sau crestătură pe margine. dinteții ferăstrăului. 4) botanică: dintetele dracului plantă cu flori roșii, albe sau verzui, care crește prin locuri umede (mlaștini, bălți). /<lat. dens, dintentis Forme diferite ale cuvantului dinte: dinteți Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DINTE: DINTE s. 1. colț. (dinte al greblei, al furcii etc.) 2. colț, măsea. (dinte la grapă.) 3. colț, zimț. (dinte al ferăstrăului.) 4. crestătură, zimț. (dinte pe muchia unei monede.) 5. (botanică) dintele-dracului (Polygonum hydropiper) = (regional) iarbă-iute, iarbă-roșie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-bălții, piperul-broaștei. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dinte: dinte m. 1. fiecare din oscioarele încadrate în falcă; 2. vârf în formă de dinte: dinți de pieptene, de ferestrău; 3. nume de plante: dintele-calului, varietate de porumb; dintele-dracului, plantă cu gust de piper (Polygonatum hydropiper). [latina DENTEM]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru DINTE: DINTE substantiv 1. Dintea (Sur VI; 17 B I 383). 2. Din forma de plural: Dințul (Sur XXII Dinț/ea (16 A III 160); -ești t. (Glos). Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc |
Dicționarul de regionalisme și arhaisme din Maramureș dă următoarea definitie pentru dinte: dínte, dinți, substantiv masculin – (botanică) Arpagic (Allium schoenoprasum L.); horcede (Borza 1968: p.15). – latina dentem. Definiție sursă: Dicționar de regionalisme și arhaisme din Maramureș |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dinte: dínte substantiv masculin, plural dinți Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dinte: dínte substantiv masculin, plural dinți Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DINTE' dințărítdintáriuDINȚÁTDINȚĂTÚRĂDÍNTEdínte-de-cáldíntele-cáluluidíntele-dráculuidintélla |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dinte Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dinte dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dínte substantiv masculin [Atestat: BIBLIA 1688 / Plural: dintenți / Etimologie: lat dens, -ntis] 1 Fiecare dintre organele osoase mici, acoperite cu un strat de smalț, așezate în cavitatea bucală a majorității vertebratelor și servind de obicei pentru a rupe, a mesteca și a fărâmița alimentele. 3 Îs dinte de lapte Fiecare dintre dinții 2 care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu alții. 11 Pfm; îe A avea un dinte împotriva sau contra cuiva A avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva. 12 Îc dintele-dracului Plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice Polygonum hydropiper. 13 Îc Porumb dinte-de-cal sau dintele-calului Varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf. DÍNTE dinteți m. • dinteți de lapte primii dinți care le cresc copiilor și care cad, fiind înlocuiți cu alții. Soare cu dinteți soare pe timp geros sau răcoros. A se ține de ceva cu dinteții a nu se lăsa de ceva cu nici un preț. Printre dinteți a nelămurit, neînțeles; b fără dorință; în mod ostil. A-și lua inima în dinteți a-și face curaj; a îndrăzni. Înarmat până în dinteți echipat cu tot felul de arme. A avea un dinte împotriva sau contra cuiva a purta cuiva pică. A scoate cuiva și dinteții din gură a lua cuiva tot ce are; a despuia. A sta cu dinteții la stele a nu avea ce mânca. Dinteții ferăstrăului. 4 botanică: dintetele dracului plantă cu flori roșii, albe sau verzui, care crește prin locuri umede mlaștini, bălți. Dens, dintentis. Dinte al greblei, al furcii etc. Dinte la grapă. Dinte al ferăstrăului. Dinte pe muchia unei monede. Dinte al greblei, al furcii etc. Dinte la grapă. Dinte al ferăstrăului. Dinte pe muchia unei monede. |
GRAMATICA cuvântului dinte? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dinte. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dinte poate fi: substantiv, verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dinte? Vezi cuvântul dinte desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dinte?[ din-te ] Se pare că cuvântul dinte are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dinte Inţelegi mai uşor cuvântul dinte dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Dinte de lapte = fiecare dintre primii dinți care le cresc copiilor și care se schimbă apoi cu dinții definitivi Soare cu dinți = soare pe timp de gerunziu A se ține de ceva cu dinții = a nu se lăsa nicidecum de ceva A-și lua inima-n dinți = a se îmbărbăta, a-și face curaj Înarmat pînă în dinți = puternic înarmat A-și ține inima cu dinții = a se stăpîni, a răbda Scobește-te în dinți! = pune-ți pofta în cui! Părul s-a făcut de-o mie de ori mai nalt de cum era, de-i ajunsese crengile în nori! Ș-atunci A scoate cuiva și dinții din gură = a-i lua cuiva tot ce are, a sărăci pe cineva cu desăvîrșire A-și arăta dinții = a-și arăta colții, a amenința În legătură cu verbe de declarație Printre dinți = neclar, nedeslușit trădînd mînie, ciudă, amenințare Franțuzism A avea un dinte împotriva sau contra cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva Compuse: botanică dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii sau verzui așezate în spice subțiri; crește prin locuri umede Polygonum hydropiper; porumb dinte-de-cal sau dintele-calului = varietate de porumb ale cărui boabe mari, late și albicioase au la vîrf un șănțuleț ca mișina de la dintele calului Dinte de lapte = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi Soare cu dinți = soare pe timp geros, răcoros sau ploios A se ține de ceva cu dinții = a nu ceda cu nici un preț, a nu renunța la ceva în ruptul capului Înarmat până în dinți = puternic înarmat A-i scoate cuiva și dinții din gură = a-i lua cuiva tot ce are, a sărăci pe cineva cu desăvârșire A-și arăta dinții = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil Printre dinți = în legătură cu verbe de declarație neclar, nedeslușit și cu nemulțumire A avea un dinte împotriva sau contra cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva ♦ Compuse: dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice Polygonum hydropiper; porumb dinte-de-cal sau dintele-calului = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf Dinte de lapte = fiecare dintre dinții care le cresc copiilor în primii ani ai vieții și care cad mai târziu, fiind înlocuiți cu dinții definitivi Soare cu dinți = soare pe timp geros, răcoros sau ploios A se ține de ceva cu dinții = a nu ceda cu niciun preț, a nu renunța nicidecum la ceva Înarmat până în dinți = vezi înarmat A-i scoate cuiva și dinții din gură = a-i lua cuiva tot ce are, a sărăci pe cineva A-și arăta dinții = a amenința; a se manifesta în mod nefavorabil Printre dinți = în legătură cu verbe de declarație neclar, nedeslușit și cu nemulțumire A avea un dinte împotriva sau contra cuiva = a avea un motiv de nemulțumire, de supărare sau de dușmănie împotriva cuiva ♦ Compuse: dintele-dracului = plantă erbacee cu flori albe, roșii-purpurii sau verzui așezate în spice Polygonum hydropiper; porumb dinte-de-cal sau dintele-calului = varietate de porumb cu boabe mari, late și albicioase, cu un șănțuleț la vârf Botanică dintele-dracului Polygonum hydropiper = regional iarbă-iute, iarbă-roșie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-balții, piperul-broaștei Botanică dintele-dracului Polygonum hydropiper = regional iarbă-iute, iarbă-roșie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-bălții, piperul-broaștei |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dinte |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A se da îndărăt sau înapoi?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|