 | as |
|
| Dinţătură [ din-ţă-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU dinţătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dintatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru dintatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DINȚĂTURĂ: DINȚĂTÚRĂ substantiv feminin Parte dințată. Pe saci ședea omul cu bățul în mînă și se uita obosit la dințătura șirei spinării boilor, cărora le jucau șoldurile ascuțite sub piei. DUMITRIU, N. 87. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dințătură: dințătúră substantiv feminin [Atestat: DUMITRIU, N. 87 / Plural: dintaturari / Etimologie: dința + -ătură] 1 Parte dințată (3) a unui obiect. 2 (Spc) Totalitatea zimților de pe marginea unei mărci poștale. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DINȚĂTURĂ: DINȚĂTÚRĂ substantiv feminin Parte dințată a unui obiect. ♦ specializare Totalitatea zimților de pe marginea unei mărci poștale. – Dința + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DINȚĂTURĂ: DINȚĂTÚRĂ substantiv feminin Parte dințată a unui obiect. ♦ specializare Totalitatea zimților de pe marginea unei mărci poștale. – Dința + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dințătură: dințătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat dințătúrii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dințătură: dințătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat dințătúrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DINTATURA' DINȚÁREdințărítdintáriuDINȚÁTDINȚĂTÚRĂDÍNTEdínte-de-cáldíntele-cáluluidíntele-drácului |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dințătură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dințătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 87 / Plural: dințăturări / Etimologie: dința + -ătură] 1 Parte dințată 3 a unui obiect. |
GRAMATICA cuvântului dințătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dințătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dințătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dinţătură? Vezi cuvântul dinţătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dinţătură?[ din-ţă-tu-ră ] Se pare că cuvântul dinţătură are patru silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Compus: bujor-de-munte?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
