eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție diminua


PROPOZIȚIISINONIME GRAMATICĂSILABE
Diminua [ di-mi-nu-a ]
VEZI SINONIME PENTRU diminua PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului diminua în mai multe dicționare

Definițiile pentru diminua din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:

conjugarea verbului a diminua
Verbul: a diminua (forma la infinitiv)
A diminua conjugat la timpul prezent:
  • eu diminuez
  • tu diminuezi
  • el ea diminuează
  • noi diminuăm
  • voi diminuați
  • ei ele diminuează
VEZI VERBUL a diminua CONJUGAT LA TOATE TIMPURILE












Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIMINUA:
DIMINUA verb

1. a descrește, a (se) împuțina, a (se) micșora, a (se) reduce, a scădea, (învechit) a (se) puțina. (Numărul lor s-a diminua simțitor.)

2. a (se) micșora, a (se) reduce, a (se) ușura. (S-a diminua încărcătura unei corăbii.)

3. a (se) atenua, a (se) calma, a descrește, a (se) domoli, a (se) liniști, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) reduce, a scădea, a slăbi, a (se) tempera, (rar) a (se) pacifica, (figurat) a (se) îmblînzi, a (se) îndulci, a (se) înmuia, a (se) muia. (Viteza vîntului s-a mai diminua.)

4. a scădea, (învechit și popular) a micșora, (figurat) a știrbi. (Nu i-a diminua cu nimic prestigiul.)

Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

diminua
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diminua:
diminuá [Atestat: PROT.

– popular, / P: diminuanu-a / V: (rar) diminuauí, deminuí / prezentul indicativ: diminuauéz / Etimologie: franceza diminuer, lat diminuere] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A face să devină sau a deveni mai mic ca dimensiuni Si: a (se) mici, a (se) micșora, a (se) reduce. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A face să devină sau a deveni mai mic cantitativ Si: a (se) mici, a (se) micșora, a (se) slăbi. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: A deveni sau a face să devină mai puțin util, valoros, important etc. 7-8 verb tranzitiv, reflexiv: A decădea sau a face să decadă ca prestigiu. 9 verb tranzitiv: (Rar) A diminutiva.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DIMINUA
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIMINUA:
DIMINUÁ, diminuez, verb

I. tranzitiv A micșora, a împuțina, a scădea, a face să descrească. Opera dramatică a lui Caragiale, a cărei valoare fusese diminuată și pentru care autorul în timpul vieții sale a fost hulit... a devenit acum o comoară din care se împărtășesc și alte popoare. vezi limba română ianuarie 1952, 225. Societatea viitoare va accentua rolul iubirii, nu-l va diminua. CAMIL PETRESCU, T. III 324.

– Pronunțat: -nu-a.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DIMINUA
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIMINUA:
DIMINUÁ, diminuez, verb

I. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micșora, a scădea. [ pronunție: -nu-a]

– Din limba franceza diminuer, latina diminuere.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIMINUA
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIMINUA:
DIMINUÁ, diminuez, verb

I. tranzitiv și reflexiv A face să devină sau a deveni mai mic (din punct de vedere cantitativ, calitativ, intensiv etc.); a (se) micșora, a scădea. [ pronunție: -nu-a]

– Din limba franceza diminuer, latina diminuere.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

diminua
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diminua:
diminuá verb (silabe -nu-a), indicativ prezent persoana întâi singular: eu diminuéz; persoana a treia singular: el / ea și plural diminueáză; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural diminuéze (silabe -nu-e-); gerunziu diminuând (silabe -nu-ând)
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

DIMINUA
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIMINUA:
DIMINUÁ verb

I. trecut, reflexiv A (se) micșora, a descrește, a scădea. [pronume -nu-a, p.i. -uez, 3,6 -uează, gerunziu -uând. / conform latina diminuere, limba franceza diminuer].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

diminua
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diminua:
diminuá (a diminua) (-nu-a) verb, indicativ prezent 3 diminueáză; conjunctiv prezent 3 să diminuéze (-nu-e-); gerunziu diminuấnd (-nu-ând)
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

DIMINUA
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIMINUA:
DIMINUÁ verb trecut, reflexiv a (se) micșora, a scădea, a (se) atenua. (< limba franceza diminuer, latina diminuere)
Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme


CUVINTE APROPIATE DE 'DIMINUA'
diminícdiminichíuDIMINICIOÁRĂdiminíeDIMINUÁdiminuántDIMINUÁREDIMINUÁTdiminuație

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DIMINUA
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diminua dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
Numărul lor s-a diminua simțitor.
S-a diminua încărcătura unei corăbii.
Viteza vîntului s-a mai diminua.
Nu i-a diminua cu nimic prestigiul.
– popular, / P: diminuanu-a / V: rar diminuauí, deminuí / prezentul indicativ: diminuauéz / Etimologie: franceza diminuer, lat diminuere] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A face să devină sau a deveni mai mic ca dimensiuni Si: a se mici, a se micșora, a se reduce.
S-a diminua încărcătura unei corăbii.
Diminuá a diminua -nu-a verb, indicativ prezent 3 diminueáză; conjunctiv prezent 3 să diminuéze -nu-e-; gerunziu diminuấnd -nu-ând.

GRAMATICA cuvântului DIMINUA?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diminua.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DIMINUA poate fi: verb,
  • group icon La plural verbul diminua se conjugă: ei ele diminueáză

CUM DESPART ÎN SILABE diminua?
Vezi cuvântul diminua desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diminua?
[ di-mi-nu-a ]
Se pare că cuvântul diminua are patru silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DIMINUA

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: O mamă de bătaie?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
a se face de râs, a ajunge sau a pune pe cineva într-o situație penibilă
geotectonică generală
o bătaie strașnică
a-l bate tare, rău pe cineva
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app