eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție digresiune


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Digresiune [ di-gre-si-u-ne ]
VEZI SINONIME PENTRU digresiune PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului digresiune în mai multe dicționare

Definițiile pentru digresiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIÚNE, digresiuni, substantiv feminin Abatere de la subiectul tratat (în vorbire sau în scris), mai ales pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru a varia expunerea. Convorbirea lor era de obicei fără digresiuni inutile. CAMIL PETRESCU, N. 28. Înainte de a începe să scriem despre Caragiale, sîntem nevoiți a face o digresiune cam mare, dar care e absolut necesară... pentru priceperea mult talentatului nostru scriitor. GHEREA, ST. Hristos I 326.

– Pronunțat: -si-u-.

– Variantă: (învechit) digrésie, digresii (NEGRUZZI, S. I 344), substantiv feminin

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

digresiune
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru digresiune:
digresiúne substantiv feminin [Atestat:

I. GOLESCU, C. / V: (înv) digresiuneie, degrésie / P: digresiunesi-udigresiune / Plural: digresiuneni / Etimologie: franceza digression, lat digressio, -onis] 1 Abatere de la subiectul tratat (în vorbire sau scris) Si: excurs. 2 Parte a unei lucrări care conține o digresiune (1). 3 (Ast) Depărtare maximă a unui astru în mișcarea sa diurnă față de meridianul nordic.

Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

DIGRESIUNE
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIÚNE substantiv feminin

1. abatere de la subiectul tratat pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru ca expunerea să fie mai variată; divagație, excurs.

2. elongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. (< limba franceza digresion, latina digressio)

Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme

DIGRESIUNE
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIÚNE digresiunei forme Abatere de la subiectul tratat (în cursul unei expuneri orale sau scrise), menită să învioreze și să varieze expunerea; divagație. [articulat digresiunea; genitiv dativ digresiunii; silabe -si-u-] /<fr. digression, latina digressio, digresiuneonis
Forme diferite ale cuvantului digresiune: digresiunei

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

DIGRESIUNE
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIÚNE, digresiuni, substantiv feminin Abatere de la subiect, în vorbire sau în scris; excurs; parte a unei lucrări care conține o asemenea abatere. [ pronunție: -si-u-.

– Variante: (învechit) digrésie substantiv feminin]

– Din limba franceza digression, latina digressio, -onis.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DIGRESIUNE
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIÚNE, digresiuni, substantiv feminin Abatere, îndepărtare de la subiectul tratat; excurs; parte a unei lucrări care conține o asemenea abatere. [ pronunție: -si-u-.

– Variante: (învechit) digrésie substantiv feminin]

– Din limba franceza digression, latina digressio, -onis.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIGRESIUNE
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIÚNE substantiv feminin

1. Abatere de la un subiect principal; parte străină de subiectul tratat.

2. (Astr.) Alongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. [pronume -si-u-, variantă digresie substantiv feminin / conform limba franceza digression, latina digressio].

Definiție sursă: Dicționar de neologisme

digresiune
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru digresiune:
* digresiúne forme (latina digréssio, -ónis. vezi agresiune). Abatere din vorbă, ĭeșiredin subĭectu despre care vorbeștĭ.

– Și -ésie.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

DIGRESIUNE
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE:
DIGRESIUNE substantiv divagare, divagație, (livresc) excurs, (figurat) ocol, paranteză. (A făcut o lungă digresiune.)
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

digresiune
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru digresiune:
digresiúne substantiv feminin (silabe -gre-si-u-), genitiv dativ articulat digresiúnii; plural digresiúni
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

digresiune
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru digresiune:
digresiúne (di-gre-si-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat digresiúnii; plural digresiúni
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

digresiune
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru digresiune:
digresiune forme abatere dela subiectul principal.
Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a


CUVINTE APROPIATE DE 'DIGRESIUNE'
digráfdigrafíedigrámăDIGRÉSIEDIGRESIÚNEdigresívdigrimeádiguiálădiguléț

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL digresiune
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului digresiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
/ V: înv digresiuneie, degrésie / P: digresiunesi-udigresiune / Plural: digresiuneni / Etimologie: franceza digression, lat digressio, -onis] 1 Abatere de la subiectul tratat în vorbire sau scris Si: excurs.
DIGRESIÚNE digresiunei forme Abatere de la subiectul tratat în cursul unei expuneri orale sau scrise, menită să învioreze și să varieze expunerea; divagație.
Digression, latina digressio, digresiuneonis.
A făcut o lungă digresiune.
A făcut o lungă digresiune.

GRAMATICA cuvântului digresiune?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului digresiune.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul digresiune poate fi: substantiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul digresiune sa indeplinească rolul de: substantiv feminin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor o / două
  • group icon La plural substantivul digresiune are forma: digresiúni
VEZI PLURALUL pentru digresiune la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE digresiune?
Vezi cuvântul digresiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul digresiune?
[ di-gre-si-u-ne ]
Se pare că cuvântul digresiune are cinci silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL digresiune

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: în sintagmele satelit artificial?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
aliaj cu coeficient de frecare mic, folosit la căptușirea cuzineților
hernie provocată de ieșirea unei porțiuni de intestin prin orificiul său și de răsucirea ei
corp metalic de forme diverse prevăzut cu aparataj, lansat de oameni în spațiul interplanetar cu ajutorul unei rachete și care apoi se rotește în jurul pământului fără a mai avea nevoie de propulsie
a nu avea nici un ban
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app