|
Digresiune [ di-gre-si-u-ne ] VEZI SINONIME PENTRU digresiune PE ESINONIME.COM definiția cuvântului digresiune în mai multe dicționareDefinițiile pentru digresiune din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIÚNE, digresiuni, substantiv feminin Abatere de la subiectul tratat (în vorbire sau în scris), mai ales pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru a varia expunerea. Convorbirea lor era de obicei fără digresiuni inutile. CAMIL PETRESCU, N. 28. Înainte de a începe să scriem despre Caragiale, sîntem nevoiți a face o digresiune cam mare, dar care e absolut necesară... pentru priceperea mult talentatului nostru scriitor. GHEREA, ST. Hristos I 326. – Pronunțat: -si-u-. – Variantă: (învechit) digrésie, digresii (NEGRUZZI, S. I 344), substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru digresiune: digresiúne substantiv feminin [Atestat: I. GOLESCU, C. / V: (înv) digresiuneie, degrésie / P: digresiunesi-udigresiune / Plural: digresiuneni / Etimologie: franceza digression, lat digressio, -onis] 1 Abatere de la subiectul tratat (în vorbire sau scris) Si: excurs. 2 Parte a unei lucrări care conține o digresiune (1). 3 (Ast) Depărtare maximă a unui astru în mișcarea sa diurnă față de meridianul nordic. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIÚNE substantiv feminin 1. abatere de la subiectul tratat pentru a lămuri o chestiune secundară sau pentru ca expunerea să fie mai variată; divagație, excurs. 2. elongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. (< limba franceza digresion, latina digressio) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIÚNE digresiunei forme Abatere de la subiectul tratat (în cursul unei expuneri orale sau scrise), menită să învioreze și să varieze expunerea; divagație. [articulat digresiunea; genitiv dativ digresiunii; silabe -si-u-] /<fr. digression, latina digressio, digresiuneonis Forme diferite ale cuvantului digresiune: digresiunei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIÚNE, digresiuni, substantiv feminin Abatere de la subiect, în vorbire sau în scris; excurs; parte a unei lucrări care conține o asemenea abatere. [ pronunție: -si-u-. – Variante: (învechit) digrésie substantiv feminin] – Din limba franceza digression, latina digressio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIÚNE, digresiuni, substantiv feminin Abatere, îndepărtare de la subiectul tratat; excurs; parte a unei lucrări care conține o asemenea abatere. [ pronunție: -si-u-. – Variante: (învechit) digrésie substantiv feminin] – Din limba franceza digression, latina digressio, -onis. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIÚNE substantiv feminin 1. Abatere de la un subiect principal; parte străină de subiectul tratat. 2. (Astr.) Alongație aparentă a unei planete în raport cu Soarele. [pronume -si-u-, variantă digresie substantiv feminin / conform limba franceza digression, latina digressio]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru digresiune: * digresiúne forme (latina digréssio, -ónis. vezi agresiune). Abatere din vorbă, ĭeșiredin subĭectu despre care vorbeștĭ. – Și -ésie. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIGRESIUNE: DIGRESIUNE substantiv divagare, divagație, (livresc) excurs, (figurat) ocol, paranteză. (A făcut o lungă digresiune.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru digresiune: digresiúne substantiv feminin (silabe -gre-si-u-), genitiv dativ articulat digresiúnii; plural digresiúni Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru digresiune: digresiúne (di-gre-si-u-) substantiv feminin, genitiv dativ articulat digresiúnii; plural digresiúni Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru digresiune: digresiune forme abatere dela subiectul principal. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIGRESIUNE' digráfdigrafíedigrámăDIGRÉSIEDIGRESIÚNEdigresívdigrimeádiguiálădiguléț |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL digresiune Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului digresiune dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / V: înv digresiuneie, degrésie / P: digresiunesi-udigresiune / Plural: digresiuneni / Etimologie: franceza digression, lat digressio, -onis] 1 Abatere de la subiectul tratat în vorbire sau scris Si: excurs. DIGRESIÚNE digresiunei forme Abatere de la subiectul tratat în cursul unei expuneri orale sau scrise, menită să învioreze și să varieze expunerea; divagație. Digression, latina digressio, digresiuneonis. A făcut o lungă digresiune. A făcut o lungă digresiune. |
GRAMATICA cuvântului digresiune? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului digresiune. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul digresiune poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE digresiune? Vezi cuvântul digresiune desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul digresiune?[ di-gre-si-u-ne ] Se pare că cuvântul digresiune are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL digresiune |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagmele satelit artificial?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|