|
Difracta [ di-frac-ta ] VEZI SINONIME PENTRU difracta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului difracta în mai multe dicționareDefinițiile pentru difracta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a difracta (forma la infinitiv) A difracta conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIFRACTA: DIFRACTÁ, persoană 3 difráctă, verb I. reflexiv (fizică; despre razele luminoase) A produce un fenomen de difracție. Fasciculul de lumină care trece printr-o deschidere îngustă se difractă și formează o serie de imagini nete. ♦ tranzitiv A produce fenomenul difracției (la un fascicul de lumină). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru difracta: difractá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: MACAROVICI, CH. 170 / prezentul indicativ: 3 difráctă / Etimologie: franceza diffracter] 1-2 A se produce sau a face să se producă o difracție. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIFRACTA: DIFRACTÁ, persoană 3 difráctă, verb I. reflexiv și tranzitiv A suferi sau a produce o difracție. – Din limba franceza diffracter. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIFRACTA: DIFRACTÁ, persoană 3 difráctă, verb I. reflexiv și tranzitiv A suferi sau a produce o difracție. – Din limba franceza diffracter. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DIFRACTA: DIFRACTÁ verb I. trecut, reflexiv A (se) produce un fenomen de difracție. [P.i. 3 -tă. / < limba franceza diffracter]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DIFRACTA: DIFRACTÁ verb reflexiv, trecut a (se) produce un fenomen de difracție. (< limba franceza diffracter) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru difracta: difractá verb (silabe -frac-), indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea difráctă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru difracta: difractá (a difracta) (di-frac-) verb, indicativ prezent 3 difráctă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DIFRACTA' DIFORMÁTdiformațiúneDIFORMITÁTEdifosgénDIFRACTÁDIFRACTÁTDIFRÁCȚIEDIFRACȚIÚNEDIFRACTOMÉTRU |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL difracta Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului difracta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Difractá a difracta di-frac- verb, indicativ prezent 3 difráctă. |
GRAMATICA cuvântului difracta? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului difracta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul difracta poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE difracta? Vezi cuvântul difracta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul difracta?[ di-frac-ta ] Se pare că cuvântul difracta are trei silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adverbial a scăpa ieftin?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|