 | as |
|
| Dicţionar [ dic-ţi-o-nar ] VEZI SINONIME PENTRU dicţionar PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dictionar în mai multe dicționareDefinițiile pentru dictionar din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONÁR, dicționare, substantiv neutru 1. Lucrare științifică cuprinzînd cuvintele unei limbi, așezate de obicei în ordine alfabetică și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină. Dicționarul limbii romîne literare contemporane. Dicționar ruso-romîn. ▭ Deliu era singur. Sta la birou c-o carte și c-un dicționar dinainte. BART, E. 348. [Antioh Cantemir] se apucase de un dicționar rusesc și francez. NEGRUZZI, S. II 157. 2. (Urmat de determinări) Culegere în ordine alfabetică a termenilor privitori la o anumită știință, artă, ramură a tehnicii explicați în aceeași limbă sau traduși într-o limbă străină. Dicționar medical. Dicționar istoric. Dicționar geografic. Dicționar tehnic. – Pronunțat: -ți-o-. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONÁR substantiv neutru 1. lucrare lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi sau ale unui sector al acesteia, aranjate în aceeași limbă sau într-o limbă străină. • listă alfabetică de termeni, cu explicațiile necesare, aparținând unei anumite științe, arte etc. 2. (informatică) listă a unui fișier conținând în ordine indicații despre componentele acestuia; listă conținând cuvinte-cheie și interpretarea lor. (< limba franceza dictionnaire, latina dictionarium) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dicționar: dicționár sn [Atestat: IORGOVICI, O. 78/11 / V: (înv) dictionarnér, dicsidictionar, dicsionér, (îvr) dictionariunár / P: dictionarți-odictionar / Plural: dictionare / Etimologie: franceza dictionnaire, lat dictionarium] Operă lexicografică cuprinzând (toate) cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale operelor unui scriitor etc., structurate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și explicate în aceeași limbă ori traduse într-o limbă străină Si: glosar, lexicon, vocabular. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONÁR substantiv neutru 1. Lucrare care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale operei unui scriitor aranjate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbă. 2. Listă alfabetică de termeni (cu explicațiile necesare) aparținând unei anumite științe, arte etc. [pronume -ți-o-. / < limba franceza dictionnaire, conform latinat. dictionarium]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dicționar: * dicționár n., plural e (mlat. dictionarium, limba franceza dictionnaire). Vocabular, lexic, glosar, carte care cuprinde, în ordine alfabetică, explicate orĭ traduse, toate cuvintele uneĭ limbĭ orĭ toțĭ terminiĭ tecnicĭ orĭ numele propriĭ ale uneĭ științe: dicționar româno-latin, dicționar botanic. figurat Dicționar viŭ, om care știe foarte multe lucrurĭ. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONÁR, dicționare, substantiv neutru Operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină. [ pronunție: -ți-o-] – Din limba franceza dictionnaire, latina dictionarium. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONÁR, dicționare, substantiv neutru Operă lexicografică cuprinzând cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale unui scriitor etc., organizate într-o anumită ordine (de obicei alfabetică) și explicate în aceeași limbă sau traduse într-o limbă străină. [ pronunție: -ți-o-] – Din limba franceza dictionnaire, latina dictionarium. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONÁR dictionare n. Lucrare lexicografică care cuprinde cuvintele unei limbi sau ale unui domeniu de activitate, aranjate, de obicei, în ordine alfabetică și explicate în aceeași limbă sau traduse în altă limbă. [silabe -ți-o-] /<fr. dictionnaire, latina dictionarium Forme diferite ale cuvantului dictionar: dictionare Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DICȚIONAR: DICȚIONAR substantiv lexicon, vocabular, (învechit) condică, cuvîntar, vorbar. (dictionar de termeni tehnici.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dicționar: dicționár substantiv neutru (silabe -ți-o-), plural dicționáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dicționar: dicționár (-ți-o-) substantiv neutru, plural dicționáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DICTIONAR' DÍCȚIEdictiocaulózădictiofíldictiofórDICȚIONÁRDICȚIONĂRÁȘdicționarístdicționérdictioptér |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dicționar Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dicționar dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 78/11 / V: înv dicționarnér, dicsidicționar, dicsionér, îvr dicționariunár / P: dicționarți-odicționar / Plural: dicționare / Etimologie: franceza dictionnaire, lat dictionarium] Operă lexicografică cuprinzând toate cuvintele unei limbi, ale unui dialect, ale unui domeniu de activitate, ale operelor unui scriitor etc. DICȚIONÁR dicționare n. Dicționar de termeni tehnici. Dicționar de termeni tehnici. |
GRAMATICA cuvântului dicționar? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dicționar. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dicționar poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dicţionar? Vezi cuvântul dicţionar desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dicţionar?[ dic-ţi-o-nar ] Se pare că cuvântul dicţionar are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dicționar |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-i sufla cuiva în borș sau a sufla în borșul cuiva?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dicționar are forma: dicționáre
