 | as |
|
| Dicție [ dic-ți-e ] VEZI SINONIME PENTRU dicție PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dictie în mai multe dicționareDefinițiile pentru dictie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dicție: dícție substantiv feminin [Atestat: HELIADE, O. II, 178 / V: (înv) dictieiune / Plural: (rar) dictieii / Etimologie: franceza diction, lat dictio, -onis] 1 Mod de a pronunța silabele, cuvintele sau sunetele Si: pronunțare, rostire. 2 Fel de a se exprima și de a așeza cuvintele în frază Si: elocuțiune. 3 Talent de a pronunța clar și frumos un text, de a declama versuri etc. (mai ales în teatru și în oratorie) Si: declamare. 4 Disciplină care se ocupă cu dicția (3). 5 (Îvr; îf dicțiune) Cuvântare. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DICȚIE: DÍCȚIE, dicții, substantiv feminin Modul de a pronunța cuvintele, silabele și sunetele. ♦ (În teatru, cinematograf etc.) Arta de a pronunța corect și clar un industria textilă [ pronunție: -ți-u-. – Variante: dicțiúne substantiv feminin] – Din limba franceza diction, latina dictio, -onis. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dicție: !dícție (-ți-e)/dicțiúne (-ți-u-) substantiv feminin, articulat dícția (-ți-a)/ dicțiúnea, genitiv dativ articulat dícției/dicțiúnii; plural dícții/dicțiúni, articulat dícțiile (-ți-i-)/dicțiúnile Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DICȚIE: DÍCȚIE substantiv feminin vezi dicțiune. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DICȚIE: DÍCȚIE substantiv feminin vezi dicțiune. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
CUVINTE APROPIATE DE 'DICTIE' DICTATÚRĂdictéedicteluíDICTÉUDÍCȚIEdictiocaulózădictiofíldictiofórDICȚIONÁR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DICȚIE Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dicţie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii II, 178 / V: înv dicȚieiune / Plural: rar dicȚieii / Etimologie: franceza diction, lat dictio, -onis] 1 Mod de a pronunța silabele, cuvintele sau sunetele Si: pronunțare, rostire. |
GRAMATICA cuvântului DICȚIE? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dicţie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DICȚIE poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dicție? Vezi cuvântul dicție desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dicție?[ dic-ți-e ] Se pare că cuvântul dicție are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DICȚIE |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Indicativ de apel?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dicție are forma: dícții/dicțiúni
