 | as |
|
| Dichis [ di-chis ] VEZI SINONIME PENTRU dichis PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dichis în mai multe dicționareDefinițiile pentru dichis din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DICHIS: DICHÍS, dichisuri, substantiv neutru (Mai ales la plural ) 1. Obiecte mărunte, piese, accesorii (uneori lipsite de importanță) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare. Nu mă pricep la mașinile lor... nu știu toate dichisurile cum vin. CAMIL PETRESCU, U. N. 62. Avea un miros plăcut de pelin și de iarbă-mare, dichisuri de ale coanii Frosi, presărate în fundul lăzii cu rufe. BASSARABESCU, vezi 45. • figurat Cheful cu toate dichisurile ce i le dădea vinul vechi și negru... începea din minutul acela. HOGAȘ, DR. II 107. • Locuţiune adverbiala Cu dichis (sau cu tot dichisul) = cu toate cele necesare (reprezentînd uneori accesorii neesențiale), fără să lipsească nimic; cu grijă, ordonat. Colaci, străchini, linguri de lemn, năstrape și un fedeleș cu vin de mere stau cu dichis pe masă. GALACTION, O. I 672. La verb reflexiv:eo cîteva zile, casele erau și dereticate cu tot dichisul. CARAGIALE, O. III 29. • figurat Știa atîtea istorii și el le spunea cu dichisul lor. VLAHUȚĂ, O. A. III 69. 2. Obiect de uz casnic, lucru de-al casei (mobilier etc.). Ceva țoale ori verb reflexiv:un dichis în casa lui, tufă! ISPIRESCU, L. 207. 3. Podoabă, găteală, ornament. Avea un «vino-ncoace» căruia nu era chip să te împotrivești și dichisurile toate și tabieturile și ocheadele. M. I. CARAGIALE, C. 120. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
 Ce inseamna? |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dichis: dichís1 sn [Atestat: PRAV. 309 / V: (îvp) decdichis, (înv) dighdichis, (reg) descdichis, bidichis / Plural: dichisuri, (înv) dichise / Etimologie: drr dichisi] (Îvp) 1 (Mpl) Obiect mărunt, instrument, unealtă sau accesoriu care este necesar completării unui ansamblu și ajută la bunul mers al acestuia. 2-3 (Îljv) Cu dichis (sau cu tot dichisul) (Care este) prevăzut cu toate cele necesare. 4-5 (Îal) (Care este) așa cum trebuie. 6-7 (Îal) (Care este) așa cum se cuvine. 8-9 (Îal) Cu grijă. 10-11 (Îal) Ordonat. 12 (Fig) Bună orânduială. 13 (Îe) A fi cu tot dichisul Se spune despre un om viclean. 14 (Fig) Bună desfășurare. 15 Podoabă. 16 Garnitură. 17 Ornament. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dichis: dichís n., plural urĭ și e (despre dichisesc). Vechĭ. Unealtă. Azĭ. Orînduĭală, rost, tot ce trebuĭe: ne-a dat dulceață, cafea și țigări cu tot dichisu. Artă, meșteșug, pricepere: a lucra cu dichis. plural Obiecte, unelte: zidaru cu dichisurile luĭ. Accesoriĭ, anexe, dependențe, heĭurĭ: casa cu dichisurile eĭ (șopronu, becĭu, garaju), calu cu dichisurile luĭ (șaŭa ș.a.). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DICHIS: DICHÍS, dichisuri, substantiv neutru (popular și fam.) 1. (La plural ; adesea figurat) Obiecte mărunte, piese, accesorii (lipsite de importanță) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare. • Locuţiune adverbiala Cu dichis (sau cu tot dichisul) = cu toate cele necesare, fără să lipsească nimic; cu grijă, ordonat. 2. Podoabă, găteală, ornament. – Din dichisi (derivat regresiv). Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DICHIS: DICHÍS, dichisuri, substantiv neutru (popular și fam.) 1. (La plural ; adesea figurat) Obiecte mărunte, piese, accesorii (de mică importanță) care completează un sistem și ajută la buna lui funcționare. • Locuţiune adverbiala Cu dichis (sau cu tot dichisul) = cu toate cele necesare, fără să lipsească nimic; cu grijă, ordonat. 2. Podoabă, găteală, ornament. – Din dichisi (derivat regresiv). Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dichis: dichis n. 1. bună rândueală, rost: dichisul casei; 2. plural cele trebuincioase, scule: unelte și dichisuri pentru muncă și pentru casă ISP.; 3. plural găteli femeiești; 4. dresuri, mirodenii de bucate. [Abstras din dichisì]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DICHIS: DICHÍS dichisuri n. 1) mai ales la plural Obiecte mărunte necesare într-o activitate. • Cu tot dichisul cu toate cele necesare; cu grijă; ordonat. 2) Obiect decorativ folosit ca podoabă. /v. a dichisi Forme diferite ale cuvantului dichis: dichisuri Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de arhaisme și regionalisme dă următoarea definitie pentru dichis: dichís, dichísuri, substantiv neutru (popular și fam.) 1. găteală, ornament, podoabă. 2. (la plural ) obiecte mărunte, piese, accesorii lipsite de importanță. 3. bună rânduială, rost. 4. mirodenii. Definiție sursă: Dicționar de arhaisme și regionalisme |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dichis: dichís2, dichisă a [Atestat: DDRF / Plural: dichisiși, dichise / Etimologie: nesigură cf dichisi] (Îvr; despre oameni) Care este bine dispus Si: vesel. Forme diferite ale cuvantului dichis: dichisă Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dichis: dichis substantiv verbal GĂTEALĂ. INSTRUMENT. PODOABĂ. SCULĂ. UNEALTĂ. USTENSILĂ. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dichis: dichís (popular, fam.) substantiv neutru, plural dichísuri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dichis: dichís substantiv neutru, plural dichísuri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dichiș: dichíș sn vezi dichici Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DICHIS' DICHÍCIdichiciudichilíndichínDICHÍSDICHISEÁLĂDICHISENIdichiséscDICHISÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dichiș Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dichiș dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 309 / V: îvp decdichiș, înv dighdichiș, reg descdichiș, bidichiș / Plural: dichișuri, înv dichișe / Etimologie: drr dichisi] Îvp 1 Mpl Obiect mărunt, instrument, unealtă sau accesoriu care este necesar completării unui ansamblu și ajută la bunul mers al acestuia. 2-3 Îljv Cu dichiș sau cu tot dichișul Care este prevăzut cu toate cele necesare. 13 Îe A fi cu tot dichișul Se spune despre un om viclean. DICHÍS dichișuri n. • Cu tot dichișul cu toate cele necesare; cu grijă; ordonat. Dichís2, dichișă a [Atestat: DDRF / Plural: dichișiși, dichișe / Etimologie: nesigură cf dichisi] Îvr; despre oameni Care este bine dispus Si: vesel. |
GRAMATICA cuvântului dichiș? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dichiș. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dichiș poate fi: substantiv, verb, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE dichis? Vezi cuvântul dichis desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dichis?[ di-chis ] Se pare că cuvântul dichis are două silabe |
EXPRESII CU CUVÂNTUL dichiș Inţelegi mai uşor cuvântul dichiș dacă înţelegi sensul expresiei. Uneori cuvintele au sensuri diferite atunci când apar în expresii complexe Locuţiune adverbiala Cu dichis sau cu tot dichisul = cu toate cele necesare reprezentînd uneori accesorii neesențiale, fără să lipsească nimic; cu grijă, ordonat Locuţiune adverbiala Cu dichis sau cu tot dichisul = cu toate cele necesare, fără să lipsească nimic; cu grijă, ordonat Locuţiune adverbiala Cu dichis sau cu tot dichisul = cu toate cele necesare, fără să lipsească nimic; cu grijă, ordonat |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dichiș |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A ședea strâmb și a judeca sau a vorbi, a grăi drept?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dichis are forma: dichísuri
