 | as |
|
| Dicasterie [ di-cas-te-ri-e ] VEZI SINONIME PENTRU dicasterie PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dicasterie în mai multe dicționareDefinițiile pentru dicasterie din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DICASTERIE: DICASTÉRIE, dicasterii, substantiv feminin (învechit) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. M-aș fi măritat chiar și de a cincea oară, dacă ar fi fost iertat de dicasterie. ALECSANDRI, T. I 382. După a treia și a patra recidivă, onorabila dicasterie îi despărți. NEGRUZZI, S. I 79. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dicasterie: dicastérie substantiv feminin [Atestat: MAIOR, istorie 42/10 / V: dicasterieiu (pl: dicasterieri), (îvr) dicaster sn, decdicasterie / Plural: dicasterieii / Etimologie: ngr δικαστήριον] (Înv) 1 Tribunal bisericesc care se ocupă cu divorțurile. 2 (Pex) Judecătorie. 3 (Îvr; îf dicaster) Instituție publică. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru dicasterie: dicastérie (-ii), substantiv feminin – Tribunal spiritual sau ecleziastic. greacă διϰαστήριος (Gáldi 171). învechit, secolul XVIII. – derivat dicasteriot, substantiv masculin (membru al unui tribunal ecleziastic), din greacă διϰαστηριότης. Forme diferite ale cuvantului dicasterie: dicasterie-ii Definiție sursă: Dicționarul etimologic român |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DICASTERIE: DICASTÉRIE dicasterii, substantiv feminin (învechit) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. – Din limba neogreacă dikastírion. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DICASTERIE: DICASTÉRIE substantiv feminin (învechit) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. – Din limba neogreacă dikastírion. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dicasterie: dicastérie (-ri-e) substantiv feminin, articulat dicastéria (-ri-a), genitiv dativ dicastérii, articulat dicastériei; plural dicastérii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dicasterie: dicasteríe substantiv feminin (silabe -ri-e), articulat dicastería (silabe -ri-a), genitiv dativ articulat dicasteríei; plural dicasteríi Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dicasterie: dicastérie forme (limba neogreacă dikastirion, vgr. dikastérion). Vechĭ. Tribunal bisericesc în materie de divorț. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DICASTERIE: DICASTÉRIE dicasteriei forme învechit Judecată bisericească care examina divorțurile. /<ngr. dikastírion Forme diferite ale cuvantului dicasterie: dicasteriei Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dicasterie: dicasterie forme od. tribunal bisericesc în materie de divorț. [greacă mod. DIKASTÉRION]. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DICASTERIE' dicăsítdicastérdicasteriáldicastéricDICASTÉRIEdicasteriótDICASTÉRIUDICÁZIUdiceán |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dicasterie Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dicasterie dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dicastérie substantiv feminin [Atestat: MAIOR, istorie 42/10 / V: dicasterieiu pl: dicasterieri, îvr dicaster sn, decdicasterie / Plural: dicasterieii / Etimologie: ngr δικαστήριον] Înv 1 Tribunal bisericesc care se ocupă cu divorțurile. DICASTÉRIE dicasteriei forme învechit Judecată bisericească care examina divorțurile. |
GRAMATICA cuvântului dicasterie? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dicasterie. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dicasterie poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dicasterie? Vezi cuvântul dicasterie desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dicasterie?[ di-cas-te-ri-e ] Se pare că cuvântul dicasterie are cinci silabe |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Adunare legislativă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul dicasterie are forma: dicastérii
