eSursa - Dictionar de sinonimeas



Definiție diavol


PROPOZIȚIISINONIME PLURALGRAMATICĂSILABE
Diavol [ di-a-vol ]
VEZI SINONIME PENTRU diavol PE ESINONIME.COM


definiția cuvântului diavol în mai multe dicționare

Definițiile pentru diavol din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DIAVOL:
DIÁVOL, diavoli, substantiv masculin

1. Drac. Afară, în pridvorul mănăstirii, e închipuit în toate amănuntele lui și zugrăvit infernul. Diavoli negri lovesc cu biciul trupurile goale ale păcătoșilor. BOGZA, C. O. 357. Pe tot drumul de la Rucăr n-am întîlnit nici un trecător, și iată, acum în defileu, cîțiva inși într-o căruță par diavoli, de neașteptat acolo. CAMIL PETRESCU, U. N. 238.

2. figurat Nume dat unui om (mai ales unui copil) vioi, zglobiu, isteț, îndrăzneț, obraznic, rău. Ce cauți, diavole, tocmai din mahalaua ta aici? PAS, Z. I 16. Așa diavol nici că s-a dat pe fața pămîntului. ALECSANDRI, T. I 384.
♦ (De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziție «de») Termen de ocară ușoară pentru un lucru care produce supărare, care creează dificultăți. Măi Grigoriță, zisei eu, alungînd cu furculița, pe luciul farfuriei, un diavol de măslină mică și uscată. HOGAȘ, DR. 251.

3. figurat (Mai ales la plural ) Putere de seducție, de captivare. Și încă pentru ce... mă întrebă ea cu tonul celui mai docil ucenic și cu toți diavolii ei în ochi și în asimetria dulce a zîmbetului. IBRĂILEANU, A. 189.

– Pronunțat: dia-.

Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane

DIAVOL
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DIAVOL:
DIAVOL substantiv aghiuță, demon, drac, încornoratul (articulat), naiba (articulat), necuratul (articulat), satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoțchi, (popular și fam.) michiduță, nichipercea (articulat), pîrlea (articulat), sarsailă, (popular) faraon, idol, împelițatul (articulat), mititelul (articulat), nefîrtatul (articulat), nevoia (articulat), pîrdalnicul (articulat), procletul (articulat), pustiul (articulat), vicleanul (articulat), cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit și regional) mamon, săcretul (articulat), sotea (articulat), (regional) hîdache, năpustul (articulat), spurc, spurcat, șeitan, șotcă. ucigan, (Transilvania, Banat și Maramures) bedă, (Moldova și Bucovina) benga (articulat), (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania și Moldova) mutul (articulat), (prin Moldova și Bucovina) pocnetul (articulat), (prin Olt.) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina) șlactrafu (articulat), (învechit) împiedicătorul (articulat), nepriitorul (articulat), (eufemistic) păcatul (articulat).
Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române

diavol
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru diavol:
diávol substantiv masculin [Atestat: PSALT. 235 / V: (înv; rar) diavolă substantiv feminin / Plural: diavoli / Etimologie: vsl дꙗвολъ] 1 Ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău Si: drac, satana, demon, necuratul, aghiuță. 2 (Pex) Duh necurat Si: iazmă. 3 (Reg; îs) Încuierea diavolului Joc de copii care constă în aruncarea unor pietre în apa unui râu, a unei bălți etc. 4 (Fig) Putere de seducție, de captivare. 5 (Fig) Spirit rău, diabolic. 6 (Fig) Nume dat unui om (mai ales unui copil) vioi, zglobiu, isteț. 7 (Fig) Nume dat unui om rău. 8 Mașină cu care se scot buturugile din pământ când se defrișează pădurea. 9 (Reg; lpl) Sarmale.
Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a

diavol
Dicționarul etimologic român dă următoarea definitie pentru diavol:
diávol (diávoli), substantiv masculin

– Drac, demon. Se spune frecvent despre copiii neastîmpărați sau neascultători.

– Variante ghiavol. Mr. dhiavol. greacă διάβολος (Murnu 18).

– Variante diavolesc, adjectiv (diabolic); diavolie, substantiv feminin (ștrengărie, drăcie; rău, maleficiu); diavoliță, substantiv feminin (drăcoaică); diavoloaică, substantiv feminin (drăcoaică). Din limba română provine limba bulgară de la Transilvania giaulu (Miklosich, Sprache, 123).
Forme diferite ale cuvantului diavol: diávoli

Definiție sursă: Dicționarul etimologic român

DIAVOL
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DIAVOL:
DIÁVOL, diavoli, substantiv masculin

1. Ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău; drac, satana, demon, necuratul, aghiuță.

2. figurat Nume dat unui copil sau, prin extensie unui om vioi, zglobiu, isteț sau obraznic, rău.

– Din limba slavă (veche) dijavolŭ.

Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a

DIAVOL
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DIAVOL:
DIÁVOL, diavoli, substantiv masculin

1. (termen bisericesc) Spiritul suprem al răului care ispitește, dezbină; drac, satana, demon, necuratul, aghiuță.

2. figurat Nume dat unui copil sau, prin extensie unui om vioi, zglobiu, isteț sau obraznic, rău.

– Din limba slavă (veche) dijavolŭ.

Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită)

DIAVOL
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DIAVOL:
DIÁVOL diavoli m.

1) Ființă imaginată drept spirit al răului; dușman principal al lui Dumnezeu și al omenirii; drac; satană.

2) fam. Persoană, mai ales copil, îndrăzneț, vioi și obraznic. [silabe di-a-] /<sl. dijavolu
Forme diferite ale cuvantului diavol: diavoli

Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române

diavol
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru diavol:
* diávol m., plural lĭ (limba neogreacă diávolas, despre vgr. diábolos; vechea slavă limba rusă diĭavolŭ. vezi diabolic). Drac, demon, spirit necurat. figurat Copil neastîmpărat.

– Și dĭavol, ghĭavol, gheavol.

– Fem. -íță, și -oáĭcă.

Definiție sursă: Dicționaru limbii românești

diavol
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru diavol:
diavol m.

1. înger căzut, spirit rău;

2. figurat om rău, copil gălăgios. [greacă mod., din care limbă se trag de asemenea sinonimele dimon și satana].

Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a

diavol
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru diavol:
diávol substantiv masculin (silabe dia-), plural diávoli
Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române

diavol
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru diavol:
diávol (dia-) substantiv masculin, plural diávoli
Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat

Diavol
Dicționarul onomastic romînesc dă următoarea definitie pentru Diavol:
Diavol, vezi Ghiaval.
Definiție sursă: Dicționar onomastic romînesc


CUVINTE APROPIATE DE 'DIAVOL'
diáverdiáverădiavítdiavizórDIÁVOLdiávolădiavoláșDIAVOLÉSCDIAVOLÉȘTE

EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL Diavol
Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului diavol dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii
235 / V: înv; rar diavolă substantiv feminin / Plural: diavoli / Etimologie: vsl дꙗвολъ] 1 Ființă imaginară considerată drept întruchipare a spiritului rău Si: drac, satana, demon, necuratul, aghiuță.
3 Reg; îs Încuierea diavolului Joc de copii care constă în aruncarea unor pietre în apa unui râu, a unei bălți etc.
DIÁVOL diavoli m.

GRAMATICA cuvântului Diavol?
Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului diavol.
Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice.
Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul Diavol poate fi: substantiv, adjectiv,
  • Partea de vorbire împreună cu genul gramatical prin care se grupează părţile de propoziţie fac ca cuvantul Diavol sa indeplinească rolul de: substantiv feminin, substantiv masculin,
  • Formarea singularului şi pluralului substantivului se face prin adăugarea numeralelor un / doi
  • group icon La plural substantivul diavol are forma: diávoli
VEZI PLURALUL pentru Diavol la mai multe forme împreună cu EXERCIȚII

CUM DESPART ÎN SILABE diavol?
Vezi cuvântul diavol desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul diavol?
[ di-a-vol ]
Se pare că cuvântul diavol are trei silabe

© 2024 qDictionar.com


SINONIME PENTRU CUVÂNTUL Diavol

Eşti tare la limba română?

Ce înseamnă expresia: Reflexiv în expresie a se da drept cineva?

Apasă click pe răspunsul corect.
corectcorectgresitgreşit
unitate de măsură a lungimii folosită pentru materialul tipografic, egală cu 0,376 mm
conjuncție care stabilește un raport de subordonare 2 între propozițiile subordonate și regentă
a voi să treacă drept altcineva
cloșcă și ÎșλωÎșίζω
VEZI RĂSPUNSUL CORECT

Știi care e înțelesul următoarelor expresii?


dex-app