 | as |
|
| Dezlocui [ dez-lo-cu-i ] VEZI SINONIME PENTRU dezlocui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dezlocui în mai multe dicționareDefinițiile pentru dezlocui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezlocui (forma la infinitiv) A dezlocui conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezlocui: dezlocui verb tranzitiv: [Atestat: CIȘMAN, fizică I, 260 / prezentul indicativ: 3 dezlocuiéște / Etimologie: dez- + (în)locui] (Subiectul este un corp solid sau lichid; c.i. fluide) A scoate din spațiul în care se află, înlocuindu-l. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZLOCUI: DEZLOCUÍ, persoană 3 dezlocuiesc, verb IV. tranzitiv (fizică; despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul său din fluidul în care a fost introdus; a disloca. – prefix dez- + [în]locui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZLOCUI: DEZLOCUÍ, persoană 3 dezlocuiesc, verb IV. tranzitiv (fizică; despre corpuri) A scoate o parte egală cu volumul sau din fluidul în care a fost introdus; a disloca. – Dez- + [în]locui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezlocui: *dezlocuí (a dezlocui) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dezlocuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dezlocuiá; conjunctiv prezent 3 să dezlocuiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezlocui: dezlocuí verb, indicativ prezent3 singular dezlocuiéște Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEZLOCUI' DEZLIPÍREDEZLIPÍTdezliterarizadezliterarizáreDEZLOCUÍDEZLOCUÍREDEZLOCUÍTdezlogodídezluminát |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dezlocui Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezlocui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Dezlocui verb tranzitiv: [Atestat: CIȘMAN, fizică I, 260 / prezentul indicativ: 3 dezlocuiéște / Etimologie: dez- + înlocui] Subiectul este un corp solid sau lichid; c. *dezlocuí a dezlocui verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele dezlocuiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea dezlocuiá; conjunctiv prezent 3 să dezlocuiáscă. A dezlocui un lichid. |
GRAMATICA cuvântului dezlocui? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezlocui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dezlocui poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE dezlocui? Vezi cuvântul dezlocui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezlocui?[ dez-lo-cu-i ] Se pare că cuvântul dezlocui are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dezlocui |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: în sintagma radiații infraroșii?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
