 | as |
|
| Dezinvoltură [ de-zin-vol-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU dezinvoltură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dezinvoltura în mai multe dicționareDefinițiile pentru dezinvoltura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTÚRĂ substantiv feminin Atitudine sau comportare firească, degajată. Arte, teatre, muzică, sport... erau... metodic și clar expuse. Și toate astea cu o siguranță, o dezinvoltură și o volubilitate încîntătoare. CARAGIALE, substantiv neutru 191. • (Uneori depreciativ) Mințind cu dezinvoltură... cînd voiau ca zvonul pe care-l lansau să prindă repede și sigur. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre I 247. – Variantă: (învechit) dizinvoltúră (NEGRUZZI, S. I 44) substantiv feminin Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezinvoltură: dezinvoltúră [Atestat: RUSSO, S. 28 / V: (îvr) dezândezinvoltura (S și: desândezinvoltura), dizdezinvoltura (S și: disidezinvoltura) / S și: (înv) desidezinvoltura / Plural: dezinvolturari / Etimologie: franceza désinvolture] (Liv) 1 Acțiune (sau gest, mișcare, ținută etc.) naturală Si: degajare, (rar) natural, naturalețe, (înv) naturalitate, (liv) nonșalanță, simplitate, spontaneitate. 2 (Pex; prt) Îndrăzneală. modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru dezinvoltură: * dezinvoltúră forme, plural ĭ (în franceză désinvolture, despre italiana disinvoltura, despre invólgere, a învălătuci [latina vólvere, a întoarce]. vezi boltă, volbură). Întorsătură, mișcare grațioasă: a minți cu cea maĭ mare dezinvoltură. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTURĂ substantiv degajare, firesc, naturalețe, simplitate, spontaneitate, (livresc) nonșalanță, (rar) natural, (învechit) naturalitate. (O mare dezinvoltura în comportarea cuiva.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTÚRĂ substantiv feminin atitudine, comportare firească, degajată; spontaneitate. • (peiorativ) îndrăzneală, lipsă de jenă. (< limba franceza désinvolture) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTÚRĂ substantiv feminin Atitudine, purtare naturală, degajată. ♦ (peiorativ; rar) Îndrăzneală, lipsă de jenă. [< limba franceza désinvolture]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTÚRĂ substantiv feminin (livresc) Atitudine sau comportare firească, degajată, plină de îndrăzneală. – Din limba franceza désinvolture. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTÚRĂ substantiv feminin Atitudine sau comportare firească, degajată, plină de îndrăzneală. – Din limba franceza désinvolture. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DEZINVOLTURĂ: DEZINVOLTÚRĂ forme 1) Caracter dezinvolt. 2) Comportare dezinvoltă. /<fr. désinvolture Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezinvoltură: dezinvoltúră substantiv feminin (silabe mf. dez-), genitiv dativ articulat dezinvoltúrii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezinvoltură: !dezinvoltúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat dezinvoltúrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru dezinvoltură: dezinvoltură forme turnură plină de grație. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEZINVOLTURA' DEZINVAGINÁȚIEdezinvestídezinvestíțieDEZINVÓLTDEZINVOLTÚRĂdeziobăgideziobăgíredeziobăgítDEZIONIZÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEZINVOLTURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezinvoltură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 28 / V: îvr dezândezinvolturĂ S și: desândezinvolturĂ, dizdezinvolturĂ S și: disidezinvolturĂ / S și: înv desidezinvolturĂ / Plural: dezinvolturĂri / Etimologie: franceza désinvolture] Liv 1 Acțiune sau gest, mișcare, ținută etc. O mare dezinvolturĂ în comportarea cuiva. |
GRAMATICA cuvântului DEZINVOLTURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezinvoltură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEZINVOLTURĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezinvoltură? Vezi cuvântul dezinvoltură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezinvoltură?[ de-zin-vol-tu-ră ] Se pare că cuvântul dezinvoltură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEZINVOLTURĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Locuțiune adverbiala cu jale?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
