 | as |
|
| Dezavua [ de-za-vu-a ] VEZI SINONIME PENTRU dezavua PE ESINONIME.COM definiția cuvântului dezavua în mai multe dicționareDefinițiile pentru dezavua din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a dezavua (forma la infinitiv) A dezavua conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEZAVUA: DEZAVUÁ, dezavuez, verb I. tranzitiv (Franțuzism) A dezaproba, a se desolidariza de spusele sau de actele cuiva. «Contemporanul» a fost printre primele publicații care au dezavuat atacul lipsit de umanitate al lui Al. Macedonski împotriva lui Eminescu. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 126, 6/4. – Pronunțat: -vu-a. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZAVUA: DEZAVUÁ verb I. trecut 1. (Rar) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva, a se desolidariza de cineva. 2. A pretinde că nu s-a spus sau nu s-a făcut ceva. ♦ A nu recunoaște ceva. [pronume -vu-a. / < limba franceza désavouer]. Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru dezavua: dezavuá verb (silabe -vu-a; mf. dez-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu dezavuéz, persoana a treia singular: el / ea și plural dezavueáză, persoana întâi plural: noi dezavuăm (silabe -vu-ăm); conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural dezavuéze (silabe -vu-e-); gerunziu dezavuând (silabe -vu-ând) Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru dezavua: dezavua verb tranzitiv: [Atestat: ALEXI, W. / S și: desadezavua / P: dezavuavu-a / prezentul indicativ: dezavuauéz / Etimologie: franceza désavouer] (C.i. oameni, idei, acțiuni etc.) 1 A dezaproba. 2 A condamna. 3 A nu recunoaște. 4 A contesta.[1] modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru dezavua: !dezavuá (a dezavua) (livresc) (de-za-vu-a/dez-a-) verb, indicativ prezent 3 dezavueáză, persoana întâi plural: noi dezavuắm (-vu-ăm); conjunctiv prezent 3 să dezavuéze (-vu-e-); gerunziu dezavuấnd (-vu-ând) Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEZAVUA: DEZAVUÁ, dezavuez, verb I. tranzitiv (livresc) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ♦ A refuza să recunoască ceva. – Din limba franceza désavouer. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEZAVUA: DEZAVUÁ, dezavuez, verb I. tranzitiv (livresc) A dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. ♦ A refuza să recunoască ceva. – Din limba franceza désavouer. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DEZAVUA: DEZAVUÁ verb trecut 1. a dezaproba, a condamna spusele sau faptele cuiva. 2. a refuza să recunoască ceva; a renega. (< limba franceza désavouer) Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru dezavua: dezavua verb vezi BLAMA. CONDAMNA., DESOLIDARIZA. DEZAPROBA. ÎNFIERA. PROSCRIE. REPROBA. RESPINGE. STIGMATIZA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DEZAVUA' DEZAVANTAJÁDEZAVANTAJÁREdezavantajátDEZAVANTAJÓSDEZAVUÁDEZAVUÁBILDEZAVUÁREDEZAXÁDEZAXÁRE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL dezavua Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului dezavua dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii / S și: desadezavua / P: dezavuavu-a / prezentul indicativ: dezavuauéz / Etimologie: franceza désavouer] C. !dezavuá a dezavua livresc de-za-vu-a/dez-a- verb, indicativ prezent 3 dezavueáză, persoana întâi plural: noi dezavuắm -vu-ăm; conjunctiv prezent 3 să dezavuéze -vu-e-; gerunziu dezavuấnd -vu-ând. |
GRAMATICA cuvântului dezavua? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului dezavua. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul dezavua poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE dezavua? Vezi cuvântul dezavua desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul dezavua?[ de-za-vu-a ] Se pare că cuvântul dezavua are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL dezavua |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Privire acvilină?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul dezavua se conjugă: ei ele dezavueáză
