|
Destupător [ des-tu-pă-tor ] VEZI SINONIME PENTRU destupător PE ESINONIME.COM definiția cuvântului destupator în mai multe dicționareDefinițiile pentru destupator din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru destupător: destupător, destupatoroare [Atestat: VALIAN, vezi / Plural: destupatori, destupatoroáre / Etimologie: destupa + -ător] (Înv) 1 a Care destupă (1). 2 sn Tirbușon. 3 substantiv feminin (Înv) Canal prin care se scurge apa adunată într-un locuțiune Forme diferite ale cuvantului destupator: destupatoroare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESTUPĂTÓR: DESTUPĂTÓR destupatoroáre n. Ustensilă pentru destuparea borcanelor sau a sticlelor închise ermetic; deschizător. /a destupa + sufix destupatorător Forme diferite ale cuvantului destupator: oáre Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru destupător: destupătór n. plural óare. Rac, sfredel special de scos dopurile de plută din gîtu buteliilor (în franceză tire-bouchon). Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESTUPĂTÓR: DESTUPĂTÓR, destupătoare, substantiv neutru Deschizător (2). – Destupa + sufix -ător. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESTUPĂTÓR: DESTUPĂTÓR, destupătoare, substantiv neutru Deschizător (2). – Destupa + sufix -ător. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru destupător: destupătór substantiv neutru (silabe mf. -stu-), plural destupătoáre Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru destupător: !destupătór substantiv neutru, plural destupătoáre Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESTUPATOR' DESTUPÁDESTUPÁREDESTUPÁTDESTUPĂTOÁREDESTUPĂTÓRdestupătúrădestupușdesturburadesturlăcí |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL destupător Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului destupător dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Destupător, destupătoroare [Atestat: VALIAN, vezi / Plural: destupători, destupătoroáre / Etimologie: destupa + -ător] Înv 1 a Care destupă 1. DESTUPĂTÓR destupătoroáre n. /a destupa + sufix destupătorător. |
GRAMATICA cuvântului destupător? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului destupător. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul destupător poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE destupător? Vezi cuvântul destupător desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul destupător?[ des-tu-pă-tor ] Se pare că cuvântul destupător are patru silabe |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-l ține pe cineva chingile?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|