 | as |
|
| Destrămătură [ des-tră-mă-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU destrămătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului destramatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru destramatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru destrămătură: destrămătúră substantiv feminin [Atestat: (a. 1726) IORGA, S. despre XII, 31 / Plural: destramaturari / Etimologie: destrăma + -ătură] 1 (Pop) Țesătură destrămată (1) Si: (pop) zdreanță, (reg) strămătură. 2 (Îrg; șîs) destramatura de pânză Scamă. 3 (Pop) Ruptură într-o țesătură. 4 (Reg) Destrăbălare (2). 5 Materie primă pentru fabricarea hârtiei. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESTRĂMĂTURĂ: DESTRĂMĂTÚRĂ destramaturai forme 1) Parte destrămată dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură. 2) Obiect de îmbrăcăminte vechi și destrămat. /a destrăma + sufix destramaturaătură Forme diferite ale cuvantului destramatura: destramaturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESTRĂMĂTURĂ: DESTRĂMĂTÚRĂ substantiv feminin (Rar) Fire sau smocuri rupte, destrămate dintr-o țesătură; zdrențe. ♦ Ruptură, răritură. – Destrăma + sufix -tură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESTRĂMĂTURĂ: DESTRĂMĂTÚRĂ substantiv feminin Fire sau smocuri rupte, destrămate dintr-o țesătură; zdrențe. ♦ Ruptură, răritură. – Destrăma + sufix -atură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESTRĂMĂTURĂ: DESTRĂMĂTÚRĂ substantiv feminin Fire sau smocuri rupte, desfăcute, destrămate dintr-o țesătură; zdrențe (servind la fabricarea hîrtiei etc.). Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESTRĂMĂTURĂ: DESTRĂMĂTURĂ substantiv răritură, (popular) stramă, strămătură. (O destramatura la o țesătură.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru destrămătură: destrămătúră forme, plural ĭ. Fire destrămate (lînă ș.a.). – Și strămătură. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru destrămătură: destrămătúră (rar) substantiv feminin, genitiv dativ articulat destrămătúrii Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru destrămătură: destrămătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat destrămătúrii Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru destrămătură: destrămătură forme lână vopsită. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESTRAMATURA' DESTRĂMÁREDESTRĂMÁTDESTRĂMĂTÓRdestrămătóriuDESTRĂMĂTÚRĂdestrâmbaDESTRÁNIdestrebăláredestremá |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL destrămătură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului destrămătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despre XII, 31 / Plural: destrămăturări / Etimologie: destrăma + -ătură] 1 Pop Țesătură destrămată 1 Si: pop zdreanță, reg strămătură. 2 Îrg; șîs destrămătură de pânză Scamă. DESTRĂMĂTÚRĂ destrămăturăi forme 1 Parte destrămată dintr-o țesătură sau dintr-o împletitură. /a destrăma + sufix destrămăturăătură. O destrămătură la o țesătură. O destrămătură la o țesătură. |
GRAMATICA cuvântului destrămătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului destrămătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul destrămătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE destrămătură? Vezi cuvântul destrămătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul destrămătură?[ des-tră-mă-tu-ră ] Se pare că cuvântul destrămătură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL destrămătură |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Acuzativ cu infinitiv?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
