 | as |
|
| Deştepta [ deş-tep-ta ] VEZI SINONIME PENTRU deştepta PE ESINONIME.COM definiția cuvântului destepta în mai multe dicționareDefinițiile pentru destepta din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a deștepta (forma la infinitiv) A deștepta conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DEȘTEPTA: DEȘTEPTÁ, deștépt, verb I. reflexiv 1. (Uneori determinat prin «din somn») A se trezi, a se scula din somn. Flăcăul tresări... din somn și se deșteptă. PREDA, Î. 176. Stoicea dormi un pui de somn... și cînd razele îl înțepară în pleoape se deșteptă. GALACTION, O. I 46. Se ridică de mijloc și privi de jur împrejur zîmbind, ca un om care se deșteaptă plin de mulțumire după un somn bun cu vise plăcute. CARAGIALE, P. 133. • figurat Un duruit de ciocănitoare, un țîrîit de pasere măruntă, un muget moale de căprior se deșteptau din somnul pădurii. SADOVEANU, O. VII 37. Deșteaptă-te, tu vînt de sud, Ridică-te, tu criveț! COȘBUC, P. II 219. • tranzitiv Se culcă atent, cu mișcări prevăzătoare, să nu-l deștepte pe Levi. SAHIA, N. 108. Fabricile continuau... să deștepte mahalalele vecine. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 11. În toată dimineața, copilița noastră vine de ne deșteaptă. NEGRUZZI, S. I 75. • (Neobișnuit, subiectul e ochiul) La pămînt dormea ținîndu-și căpătîi mîna cea dreaptă; Dară ochiu-nchis afară, înlăuntru se deșteaptă. EMINESCU, O. I 142. 2. figurat (Uneori urmat de determinări introduse prin prepoziție «din») A se trezi din letargie, dintr-o stare de amețeală, de amorțeală, din visare etc.; prin extensie a reveni la viață, a începe o viață nouă. Cezar, ca deșteptat din distracție, se întoarce repede. CAMIL PETRESCU, T. III 448. Călătorul tresări, deșteptat din gîndurile lui depărtate. C. PETRESCU, A. 287. Iată, lumea se deșteaptă din adînca-i letargie! ALECSANDRI, P. A. 81. Simțind picioarele-mi slăbind, am închis ochii... Nu știu cît ținu astă fantasmagorie, căci, cînd m-am deșteptat, eram singură. NEGRUZZI, S. I 54. • figurat Cum se deșteaptă firea-nveselită, Și rîde soarele a sărbătoare! CERNA, P. 160. • tranzitiv O schimbare în lumea din afară m-a deșteptat din semihalucinația turburătoare. IBRĂILEANU, A. 126. 3. A apărea, a lua ființă, a se întrupa, a se produce. Gore simțise cum se deșteaptă în el prăvăliașul de odinioară. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 156. În mine s-a deșteptat duh de neliniște. SADOVEANU, P. M. 140. Alte plăceri mi se deșteptau în suflet. CREANGĂ, A. 36. • tranzitiv (Cu privire la un sentiment, o dorință, o idee, o bănuială etc.) Sînt ființe care... deșteaptă în noi o vie curiozitate. M. I. CARAGIALE, C. 33. Tu... ai deșteptat în mine poetice simțiri. ALECSANDRI, P. A. 63. Ar fi fost de ajuns ca să deștepte un simțămînt de mirare sau un fior de amor. NEGRUZZI, S. I 44. ♦ tranzitiv (Neobișnuit, cu privire la glas) A face să se audă, să răsune. Într-o grămadă de copii, ca în pădurea fermecată cînd rupi o frunză și se trezesc copacii și încep să murmure, e de ajuns ca unul să deștepte întîiul glas. ANGHEL, PR. 78. 4. A deveni conștient, a ajunge să înțeleagă ceva, să-și dea seama de ceva. Dar cărările lumii se ridică spre creștete, Se desfac din paragini deșteptate popoare. DEȘLIU, G. 54. Copiii săraci s-au deșteptat. Acum în zadar le veți spune povești Cu îngeri, cu sfinți. ISAC, O. 137. De multe ori stăpînitorii au stricat și acele mici școale, dinadins, ca să nu să deștepte norodul. GOLESCU, Î. 34. • tranzitiv Cîte mulțimi de școale, prin care să străduiesc a-și deștepta norodul, a-l aduce la adevărată cunoștință! GOLESCU, Î. 59. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deștepta: deșteptá [Atestat: CORESI, EV. 88 / V: (înv) dășdestepta, dișdestepta / prezentul indicativ: desteptaépt / Etimologie: deștept] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) trezi din somn Si: a (se) scula. 3-4 verb tranzitiv, reflexiv: A (se) trezi din starea de leșin Si: (reg) a (se) întrema. 5-6 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) A (se) trezi din starea de amorțeală, de visare etc. 7-8 verb tranzitiv, reflexiv: (Îvp) (A face să revină sau) a reveni la viață Si: a învia. 9-10 verb tranzitiv, reflexiv: (Fig) (A scoate sau) a ieși dintr-o stare de inerție. 11 verb reflexiv: (Pex; fig) A deveni conștient de ceva. 12 verb tranzitiv: (Fig) A trezi interesul față de cineva sau de ceva. 13 verb reflexiv: (Fig) A se manifesta ceea ce este virtual într-o ființă. 14 verb reflexiv: (Fig) A scoate la iveală. 15 verb reflexiv: (Fig) A deveni mai inteligent. 16 verb reflexiv: (Pex) A se cultiva. 17 verb reflexiv: (Fig; despre natură) A învia. 18 verb reflexiv: (Înv) A se dezlănțui. modificată Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DEȘTEPTA: DEȘTEPTÁ, deștépt, verb I. 1. reflexiv și tranzitiv A (se) trezi din somn. ♦ A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amorțeală, de visare etc.; prin extensie a reveni sau a face să revină la viață. 2. reflexiv (Despre sentimente, dorințe, idei etc.) A se ivi, a apărea; a se stârni, a se dezlănțui. 3. reflexiv A deveni conștient, a ajunge să înțeleagă, să-și dea seama de realități. ♦ A deveni (mai) inteligent. – Probabil latina de-excitare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DEȘTEPTA: DEȘTEPTÁ, deștépt, verb I. 1. reflexiv și tranzitiv A (se) trezi din somn. ♦ A (se) trezi din letargie, dintr-o stare de amorțeală, de visare etc.; prin extensie a reveni sau a face să revină la viață. 2. reflexiv (Despre sentimente, dorințe, idei etc.) A se ivi, a apărea; a se stârni, a se dezlănțui. 3. reflexiv A deveni conștient, a ajunge să înțeleagă, să-și dea seama de realități. ♦ A deveni (mai) inteligent. – latina dispectare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DEȘTEPTA: DEȘTEPTA verb 1. a (se) scula, a (se) trezi, (popular) a (se) pomeni, (învechit și regional) a (se) scormoni, a (se) stîrni, (prin Moldova) a (se) suminica, (învechit) a (se) scorni. (S-a destepta devreme.) 2. a produce, a provoca, a solicita, a stîrni, a suscita, a trezi. (Cartea a destepta un mare interes.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru deștepta: deșteptá verb, indicativ prezent persoana a treia singular: el / ea și plural deșteáptă; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural deștépte Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru deștepta: deșteptá (a destepta) verb, indicativ prezent 3 deșteáptă; conjunctiv prezent 3 să deștépte Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru deștepta: deștepta verb vezi ÎNSUFLEȚI. ÎNVIA. SCULA. Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul de sinonime dă următoarea definitie pentru DEȘTEPTA: DEȘTEPTÁ verb 1. vezi trezi. 2. vezi suscita. Definiție sursă: Dicționar de sinonime |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESTEPTA' deștendéntdestenguíDESȚEPENÍDEȘTÉPTDEȘTEPTÁDEȘTEPTĂCIÚNEDEȘTEPTÁREDEȘTEPTÁTDEȘTEPTĂTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DEȘTEPTA Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deştepta dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 88 / V: înv dășdeȘtepta, dișdeȘtepta / prezentul indicativ: deȘteptaépt / Etimologie: deștept] 1-2 verb tranzitiv, reflexiv: A se trezi din somn Si: a se scula. S-a deȘtepta devreme. Cartea a deȘtepta un mare interes. Deșteptá a deȘtepta verb, indicativ prezent 3 deșteáptă; conjunctiv prezent 3 să deștépte. |
GRAMATICA cuvântului DEȘTEPTA? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deştepta. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DEȘTEPTA poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE deştepta? Vezi cuvântul deştepta desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul deştepta?[ deş-tep-ta ] Se pare că cuvântul deştepta are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DEȘTEPTA |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Fost-ai azi la sapă? – ba! cu slăbirea ideii de opoziție, în expresie ba bine că nu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul deștepta se conjugă: ei ele deșteáptă
