 | as |
|
| Despovăra [ des-po-vă-ra ] VEZI SINONIME PENTRU despovăra PE ESINONIME.COM definiția cuvântului despovara în mai multe dicționareDefinițiile pentru despovara din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a despovăra (forma la infinitiv) A despovăra conjugat la timpul prezent:
|
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despovăra: despovărá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: VALIAN, vezi / V: despovaraverí / prezentul indicativ: despovararéz / Etimologie: des- + (îm)povăra] 1-4 (A (se) elibera sau) a (se) ușura de o povară. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPOVĂRA: DESPOVĂRÁ, despovărez, verb I. tranzitiv A lua sau a ușura cuiva povara. – prefix des- + [îm]povăra. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPOVĂRA: DESPOVĂRÁ, despovărez, verb I. tranzitiv A lua sau a ușura cuiva povara. – Des1- + [îm]povăra. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPOVĂRA: DESPOVĂRÁ, despovărez, verb I. tranzitiv A lua cuiva (din spinare) o greutate, o povară. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despovăra: despovărá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu despovăréz, persoana a treia singular: el / ea și plural despovăreáză Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPOVĂRA: DESPOVĂRA verb a (se) ușura. (S-a despovara de greutatea din spinare.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despovăra: despovărá (a despovara) verb, indicativ prezent 3 despovăreáză Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPOVARA' DESPOTMOLÍDESPOTMOLÍREdespotmolítDespoto-DagDESPOVĂRÁDESPOVĂRÁREdespovărátdespovărézDESPOVĂȚUÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL despovăra Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului despovăra dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despovărá verb tranzitiv, reflexiv: [Atestat: VALIAN, vezi / V: despovăraverí / prezentul indicativ: despovăraréz / Etimologie: des- + împovăra] 1-4 A se elibera sau a se ușura de o povară. S-a despovăra de greutatea din spinare. S-a despovăra de greutatea din spinare. Despovărá a despovăra verb, indicativ prezent 3 despovăreáză. |
GRAMATICA cuvântului despovăra? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului despovăra. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul despovăra poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE despovăra? Vezi cuvântul despovăra desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despovăra?[ des-po-vă-ra ] Se pare că cuvântul despovăra are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL despovăra |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A-și veni în fire?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul despovăra se conjugă: ei ele despovăreáză
