|
Despotic [ des-po-tic ] VEZI SINONIME PENTRU despotic PE ESINONIME.COM definiția cuvântului despotic în mai multe dicționareDefinițiile pentru despotic din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPÓTIC: DESPÓTIC, -Ă, despotici, -e, adjectiv (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, absolutist, arbitrar, samavolnic; (despre persoane) care se comportă ca un despot. Vedem pe iuncărul Bălcescu la închisoarea Gorgani, condamnat pentru încercarea de răsturnare a despoticului domnitor Ghica. CONTEMPORANUL, S. II, 1948, nr. 108, 11/5. Marii pictori ruși s-au aflat, ca și marii scriitori ruși ai secolului trecut, cu tot regimul despotic, apăsător, alături de poporul rus, alături de toți oamenii cu idei înaintate care luptau cu cruntele realități, avînd ochii îndreptați spre viitor. STANCU, U.R.S.S. 57. Adevărații oameni ai poporului au grăit și cu umărul poporului au răsturnat o lege despotică, un rege, o instituție nedreaptă. RUSSO, S. 181. Forme diferite ale cuvantului despotic: despotic-Ă Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despotic: despótic, despotică a [Atestat: (a. 1716) ȘINCAI, HR. III, 246/18 / Plural: despoticici, despotice / Etimologie: franceza despotique] 1 (despre oameni) Care procedează după bunul plac. 2 (despre oameni) Care își impune voința asupra celorlalți, fără să țină seama de dorințele sau interesele lor. 3 (despre hotărâri) Arbitrar. 4-5 (despre manifestări umane) Care nu respectă (voința sau) drepturile altora Si: (înv) despoticesc (2-3). 6-7 (Ca) de despot (1) Si: (înv) despoticesc (4-5). 8 (despre guvernări) Absolut. 9-10 (despre fapte) (Ca) de despot (1) Si: (înv) despoticesc (7-8). 11 (despre legi) Dictatorial. 12 (despre un regim) Tiranic. 13-16 Caracteristic despotului (1-4) Si: (înv) despoticesc (11-14). 17-20 Propriu despotului (1-4) Si: (înv) despoticesc (15-18). 21-24 Referitor la despot (1-4) Si: (înv) despoticesc (19-22). Forme diferite ale cuvantului despotic: despotică Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPÓTIC: DESPÓTIC, -Ă, despotici, -ce, adjectiv (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comportă ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din limba franceza despotique. Forme diferite ale cuvantului despotic: despotic-Ă Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPÓTIC: DESPÓTIC, -Ă, despotici, -ce, adjectiv (Despre o faptă, un regim, o lege) De despot, caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, samavolnic; (despre oameni) care se comportă ca un despot; absolut, arbitrar (2). – Din limba franceza despotique. Forme diferite ale cuvantului despotic: despotic-Ă Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPOTIC: DESPOTIC adjectiv 1. dictatorial, samavolnic, satrapic, tiranic, (învechit) tiranicesc, tirănesc. (Guvernare despotic.) 2. tiran. (Domn despotic.) 3. abuziv, arbitrar, excesiv, samavolnic, samavolnicesc, silnic, (învechit) volnic. (O măsură despotic.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru despotic: *despótic, -ă adjectiv (vgr. despotikós). Arbitrar, tiranic: guvern despotic. adverb În mod despotic. – Vechĭ (Con. 281). -ícesc (limba rusă despotičeskiĭ). Forme diferite ale cuvantului despotic: despotic-ă lópez despoticde Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Marele dicționar de neologisme dă următoarea definitie pentru DESPÓTIC: DESPÓTIC, -Ă adjectiv 1. caracteristic despoților; tiranic, dictatorial, samavolnic. 2. abuziv, arbitrar. (< limba franceza despotique) Forme diferite ale cuvantului despotic: despotic-Ă Definiție sursă: Marele dicționar de neologisme |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPÓTIC: DESPÓTIC despoticcă (despoticci, despoticce) Care ține de despoți; propriu despoților. Regim despotic. /<fr. despotique Forme diferite ale cuvantului despotic: despoticcă Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționarul de neologisme dă următoarea definitie pentru DESPÓTIC: DESPÓTIC, -Ă adjectiv De despot; tiranic, absolutist, dictatorial. [conform limba franceza despotique]. Forme diferite ale cuvantului despotic: despotic-Ă Definiție sursă: Dicționar de neologisme |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despotic: despótic adjectiv masculin, plural despótici; forme singular despótică, plural despótice Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despotic: despótic adjectiv masculin, plural despótici; forme despótică, plural despótice Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPOTIC' despotcovíreDESPOTCOVÍTdespót/déspotdespotéșteDESPÓTICdespoticaméntedespoticéscdespoticéșteDESPOȚÍE |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESPÓTIC Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului despotic dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despótic, despÓtică a [Atestat: a. III, 246/18 / Plural: despÓticici, despÓtice / Etimologie: franceza despotique] 1 despre oameni Care procedează după bunul plac. Guvernare despÓtic. Domn despÓtic. O măsură despÓtic. DESPÓTIC despÓticcă despÓticci, despÓticce Care ține de despoți; propriu despoților. Regim despÓtic. |
GRAMATICA cuvântului DESPÓTIC? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului despotic. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESPÓTIC poate fi: adjectiv, adverb
|
CUM DESPART ÎN SILABE despotic? Vezi cuvântul despotic desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despotic?[ des-po-tic ] Se pare că cuvântul despotic are trei silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESPÓTIC |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Bicromat, bicromați, substantiv masculin sare obținută prin tratarea cu acid a cromatului unui metalurgie bicromat de potasiu?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|