|
Despicătură [ des-pi-că-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU despicătură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului despicatura în mai multe dicționareDefinițiile pentru despicatura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despicătură: despicătúră substantiv feminin [Atestat: DOSOFTEI, vezi S. octombrie, 74r/27 / V: (îrg) disdespicatura (reg) deșpdespicatura / Plural: despicaturari / Etimologie: despica + -tură] 1-11 Despicare (1-2,7-14,17). 12 Bucată de lemn despicat (1). 13 (Pex) Bucată dintr-un obiect care s-a spart. 14 Ruptură lungă și îngustă a unui obiect de îmbrăcăminte. 15 Tăietură făcută din croială unui obiect de îmbrăcăminte, pentru a ușura mișcările. 16 Tăietură lungă și adâncă făcută în corpul cuiva sau în carne. 17 Falie adâncă în pământ. 18 Bucată desfăcută dintr-un corp format din părți simetrice. 19 Crăpătură a mugurilor sau bobocilor de plantă. 20 Ramificație a arborilor. 21-22 Crăpătură în trunchiul unui arbore (în care se pune altoiul) Si: (Mol) despintecătură (1-2). 23 (Spc) Șliț. 24 (Spc; îvr) Bucată din corpul unei ființe. 25 Tăietură făcută ca semn distinctiv la urechea unor animale, spre a fi identificate de proprietar. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPICĂTURĂ: DESPICĂTÚRĂ, despicături, substantiv feminin 1. Tăietură, crăpătură în lungime. O despicăturâ în zid. ▭ Umbla desculț și cu cămașa de cit ieșită prin despicătura pantalonilor. C. PETRESCU, C. vezi 69. ♦ Tăietură pe corp, rană; cicatrice. vezi spintecătură. Șarpele... se lungește, caută rana, despicătura. BANUȘ, B. 14. Iepure e porecla tot a lui Bogza, pentru că i se văd dinții de sus prin despicătura buzei. SADOVEANU, B. 183. 2. (De obicei determinat prin «de lemn») Bucată de lemn despicată dintr-un trunchi. Se trase lîngă soba lungă. Înăuntru ardeau despicături mari de lemn. SADOVEANU, Z. C. 258. Am fost să cumpăr un car de lemne; dar mi-o cerut cît dracu pe tată-său, și n-am luat nici o despicătură, ca să-i viu de hac celui cu lemnu. ALECSANDRI, T. I 317. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPICĂTURĂ: DESPICĂTÚRĂ, despicături, substantiv feminin 1. Tăietură, crăpătură făcută în lungime. 2. Bucată despicată, mai ales dintr-un lemn. – Despica + sufix -ătură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPICĂTURĂ: DESPICĂTÚRĂ, despicături, substantiv feminin 1. Tăietură, crăpătură făcută în lungime. 2. Bucată despicată, mai ales dintr-un lemn. – Despica + sufix -ătură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPICĂTURĂ: DESPICĂTÚRĂ despicaturai forme 1) Loc despicat. 2) Bucată despicată dintr-un întreg. /a despica + sufix despicaturaătură Forme diferite ale cuvantului despicatura: despicaturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru despicătură: despicătúră forme, plural ĭ. Lucru despicat, bucată de lemn despicat. vezi draniță. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPICĂTURĂ: DESPICĂTURĂ substantiv crăpătură, spintecătură, tăietură. (despicatura la pantaloni.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despicătură: despicătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat despicătúrii; plural despicătúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despicătură: despicătúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat despicătúrii; plural despicătúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru despicătură: despicătură forme bucată de lemn despicată, țandără. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru deșpicătură: deșpicătúră substantiv feminin vezi despicătură Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPICATURA' DESPICÁREDESPICÁTdespicățéldespicătorDESPICĂTÚRĂDESPIEDECÁdespiedecáredespiedecátDESPIEDICÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL deșpicătură Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului deșpicătură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Octombrie, 74r/27 / V: îrg disdeșpicătură reg deșpdeșpicătură / Plural: deșpicăturări / Etimologie: despica + -tură] 1-11 Despicare 1-2,7-14,17. DESPICĂTÚRĂ deșpicăturăi forme 1 Loc despicat. /a despica + sufix deșpicăturăătură. Deșpicătură la o fustă. Deșpicătură la pantaloni. |
GRAMATICA cuvântului deșpicătură? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului deșpicătură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul deșpicătură poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE despicătură? Vezi cuvântul despicătură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despicătură?[ des-pi-că-tu-ră ] Se pare că cuvântul despicătură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL deșpicătură |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Pronunție limba franceza : ed-memuar în franceză aide-memoire, din aider?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|