|
Despecetlui [ des-pe-ce-tlu-i ] VEZI SINONIME PENTRU despecetlui PE ESINONIME.COM definiția cuvântului despecetlui în mai multe dicționareDefinițiile pentru despecetlui din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române:Verbul: a despecetlui (forma la infinitiv) A despecetlui conjugat la timpul prezent:
|
Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPECETLUI: DESPECETLUÍ, despecetluiesc, verb IV. tranzitiv A rupe, a scoate pecețile de pe un plic, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila. Si-i dă apoi o scrisoare, luîndu-i cuvîntul că o va despecetlui numai atunci cînd va cădea în cea mai mare deznădejde. GHEREA, ST. Hristos I 269. Despecetlui plicul cu grabă, îl citi și văzui că i se înveseli obrazul. GHICA, S. A. 51. Îndată am despecetluit răvașul meu și ț-am scris. KOGĂLNICEANU, S. 72. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despecetlui: despecetlui verb tranzitiv: [Atestat: NECULCE, L. 34 / V: disdespecetlui / prezentul indicativ: despecetluiésc / Etimologie: des- + pecetlui] (Îvr) 1-2 A rupe pecetea (1) (unui document sau) unei scrisori, pentm a desface și a citi. 3-4 (Pex) A deschide (o intrare încuiată sau) un capac sigilat. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPECETLUI: DESPECETLUÍ, despecetluiesc, verb IV. tranzitiv (învechit) A rupe, a scoate pecețile de pe o învelitoare, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila. – prefix des- + pecetlui. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPECETLUI: DESPECETLUÍ, despecetluiesc, verb IV. tranzitiv A rupe, a scoate pecețile de pe o învelitoare, o scrisoare, un pachet (pentru a desface, a deschide); a desigila. – Des1- + pecetlui. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despecetlui: despecetluí (a despecetlui) (învechit) (-ce-tlu-) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele despecetluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea despecetluiá; conjunctiv prezent 3 să despecetluiáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despecetlui: despecetluí verb (silabe -tlu-), indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele despecetluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea despecetluiá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural despecetluiáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru despecetlui: despecetlui vezi 1. a rupe pecetea; 2. a deschide o scrisoare. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPECETLUI: DESPECETLUI verb a desigila. (A despecetlui un colet.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPECETLUI' despăturátDESPĂTURÍDESPĂTURÍREDESPĂTURÍTDESPECETLUÍDESPECETLUÍREDESPECETLUÍTDESPECIALIZÁREdespédec |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESPECETLUI Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului despecetlui dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 34 / V: disdespecetlui / prezentul indicativ: despecetluiésc / Etimologie: des- + pecetlui] Îvr 1-2 A rupe pecetea 1 unui document sau unei scrisori, pentm a desface și a citi. Despecetluí a despecetlui învechit -ce-tlu- verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele despecetluiésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea despecetluiá; conjunctiv prezent 3 să despecetluiáscă. A despecetlui un colet. A despecetlui un colet. |
GRAMATICA cuvântului DESPECETLUI? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului despecetlui. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESPECETLUI poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE despecetlui? Vezi cuvântul despecetlui desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despecetlui?[ des-pe-ce-tlu-i ] Se pare că cuvântul despecetlui are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESPECETLUI |
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Albastru de prusia sau de berlin?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
|