 | as |
|
| Despărţitură [ des-păr-ţi-tu-ră ] VEZI SINONIME PENTRU despărţitură PE ESINONIME.COM definiția cuvântului despartitura în mai multe dicționareDefinițiile pentru despartitura din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPĂRȚITURĂ: DESPĂRȚITÚRĂ, despărțituri, substantiv feminin 1. Parte despărțită dintr-un recipient sau dintr-o încăpere; încăpere mică despărțită din una mai mare; loc separat (într-o ladă, într-un dulap etc.); compartiment, diviziune. Biroul contabilului și al casierului... par de fapt o singură masă, cu despărțituri și policioare. CAMIL PETRESCU, T. I 381. Străbătură un loc larg și lung... și trecură într-o despărțitură mai mică. GALACTION, O. I 513. 2. Construcție, de obicei improvizată, făcută cu scopul de a separa ceva, de a face o delimitare. Își mutase pînda în jurul despărțiturilor de scînduri din curtea gării. G. M. ZAMFIRESCU, M. despre II 157. 3. (Învechit) Grup, ceată. Pe de altă parte, despărțituri de oșteni moldoveni îi strîmtora pe de laturi. ARHIVA R. I 108. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despărțitură: despărțitúră substantiv feminin [Atestat: CORESI, L. 349/20 / V: disdespartitura / Plural: despartiturari / Etimologie: despărți + -tură] 1-5 Despărțire (1-4,6). 6 (Mat) Împărțire. 7 Clasificare. 8-9 Despărțire (16-17). 10 (Fig) Învrăjbire. 11 Bifurcare. 12 Despicare. 13-14 Despărțire (21-22). 15 Desfacere. 16 Rupere. 17 Despărțire (25). 18 Deosebire. 19-28 Despărțire (27-36). 29 Divorț. 30-40 Despărțire (38-48). 41 (Înv; pex) Parte. 42 (Îvr) Subdiviziune. 43-50 Despărțire (52-59). 51 (Spc) Încăpere. 52 (Spc; înv) Locuință. 53 (Spc) Raft. 54 (Spc; înv) Cameră a stomacului la rumegătoare. 55 (Spc; reg) Grămadă. 56 (Spc) Hotar. 57 (Spc) Gard. 58 Despărțitoare (45). 59 (Înv) Construcție improvizată care separă ceva. 60 (Înv) Despărțământ (6). 61 (Reg) Sept. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPĂRȚITURĂ: DESPĂRȚITÚRĂ, despărțituri, substantiv feminin 1. Parte despărțită dintr-un vas, dintr-o încăpere, dintr-o ladă etc.; încăpere mică despărțită din una mai mare; compartiment. 2. Construcție făcută cu scopul de a separa, de a delimita ceva. 3. (învechit) Grup, ceată izolată. – Despărți + sufix -tură. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPĂRȚITURĂ: DESPĂRȚITÚRĂ, despărțituri, substantiv feminin 1. Parte despărțită dintr-un vas, dintr-o încăpere, dintr-o ladă etc.; încăpere mică despărțită din una mai mare; compartiment. 2. Construcție făcută cu scopul de a separa, de a delimita ceva. 3. (învechit) Grup, ceată izolată. – Despărți + sufix -tură. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPĂRȚITURĂ: DESPĂRȚITÚRĂ despartiturai forme 1) Spațiu limitat obținut prin divizarea unei suprafețe plane; compartiment. 2) Construcție improvizată care separă ceva. /a despărți + sufix despartituratură Forme diferite ale cuvantului despartitura: despartiturai Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPĂRȚITURĂ: DESPĂRȚITURĂ substantiv căsuță, compartiment, despărțire, (învechit) despărțimînt, (franțuzism învechit) cază. (O despartitura într-un sertar.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despărțitură: despărțitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat despărțitúrii; plural despărțitúri Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despărțitură: despărțitúră substantiv feminin, genitiv dativ articulat despărțitúrii; plural despărțitúri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționaru limbii românești dă următoarea definitie pentru despărțitură: despărțitúră forme, plural ĭ. Compartiment, secțiune, clasș. Definiție sursă: Dicționaru limbii românești |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru despărțitură: despărțitură forme diviziune, clasă a parte. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPARTITURA' DESPĂRȚÍREDESPĂRȚÍTdespărțitívDESPĂRȚITÓRDESPĂRȚITÚRĂdespășidespășíredespășítDESPĂTURÁ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESPĂRȚITURĂ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului despărţitură dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 349/20 / V: disdespĂrȚiturĂ / Plural: despĂrȚiturĂri / Etimologie: despărți + -tură] 1-5 Despărțire 1-4,6. DESPĂRȚITÚRĂ despĂrȚiturĂi forme 1 Spațiu limitat obținut prin divizarea unei suprafețe plane; compartiment. /a despărți + sufix despĂrȚiturĂtură. O despĂrȚiturĂ într-un sertar. |
GRAMATICA cuvântului DESPĂRȚITURĂ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului despărţitură. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESPĂRȚITURĂ poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE despărţitură? Vezi cuvântul despărţitură desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despărţitură?[ des-păr-ţi-tu-ră ] Se pare că cuvântul despărţitură are cinci silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESPĂRȚITURĂ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Examen de diplomă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul despărțitură are forma: despărțitúri
