 | as |
|
| Despăgubi [ des-pă-gu-bi ] VEZI SINONIME PENTRU despăgubi PE ESINONIME.COM definiția cuvântului despagubi în mai multe dicționareDefinițiile pentru despagubi din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a despăgubi (forma la infinitiv) A despăgubi conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESPĂGUBI: DESPĂGUBÍ, despăgubesc, verb IV. tranzitiv (Urmat adesea de determinări introduse prin prepoziție «de» sau «pentru» și arătînd paguba) A plăti cuiva echivalentul unei pierderi (mai ales materiale) pe care a suferit-o, a compensa o pagubă, o lipsă. vezi indemniza. A despăgubit pe toți anchetații de-atunci, deși n-ar fi fost obligat. REBREANU, R. I 234. Faptul că mi-au rămas însemnările.... mă consolă, dacă nu mă și despăgubește, de toate pierderile. M. I. CARAGIALE, C. 24. Despăgubește-mă, lele, De părăluțele mele. MARIAN, S. 38. • (Urmat de determinări introduse prin prepoziție «cu» și arătînd indemnizarea) Îl despăgubește cu vorbe goale. ♦ reflexiv A lua echivalentul unei pierderi (mai ales materiale). Mă despăgubeam însă cu libertatea întreagă de a-i privi... genele stufoase umbrindu-i albastrul privirilor. IBRĂILEANU, A. 108. Din pricina musteților și sprincenelor mele care seamănă cu ale dumitale, mi-am pierdut clientela și m-am hotărît să mă despăgubesc pe altă cale. HOGAȘ, DR. II 156. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru despăgubi: despăgubi verb tranzitiv: [Atestat: LEGIUIRE, 37/14 / V: (înv) disdespagubi / prezentul indicativ: despagubibésc și (reg) despagubibéz / Etimologie: des- + păgubi] 1-4 A plăti în bani sau în natură pentru o (pagubă ori) stricăciune (făcută sau) suferită. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESPĂGUBI: DESPĂGUBI, despăgubesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. – prefix des- + păgubi. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESPĂGUBI: DESPĂGUBÍ, despăgubesc, verb IV. tranzitiv și reflexiv A plăti cuiva sau a lua de undeva echivalentul unei pierderi (materiale, morale) suferite. – Des1- + păgubi. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESPĂGUBI: DESPĂGUBI verb a compensa, a răsplăti, (învechit și popular) a mulțumi, (prin Transilvania) a potoli, (învechit) a dezdăuna. (L-a despagubi pentru pagubele pe care i le-a adus.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru despăgubi: despăgubí verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele despăgubésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea despăgubeá; conjunctiv prezent persoana a treia singular: el / ea și plural despăgubeáscă Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru despăgubi: despăgubí (a despagubi) verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele despăgubésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea despăgubeá; conjunctiv prezent 3 să despăgubeáscă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESPAGUBI' DESPĂDURÍDESPĂDURÍREDESPĂDURÍTdespăgubéscDESPĂGUBÍDESPĂGUBÍREDESPĂGUBÍTdespăgubitorDESPĂIENJENÍ |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL despăgubi Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului despăgubi dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Despăgubi verb tranzitiv: [Atestat: LEGIUIRE, 37/14 / V: înv disdespăgubi / prezentul indicativ: despăgubibésc și reg despăgubibéz / Etimologie: des- + păgubi] 1-4 A plăti în bani sau în natură pentru o pagubă ori stricăciune făcută sau suferită. L-a despăgubi pentru pagubele pe care i le-a adus. L-a despăgubi pentru pagubele pe care i le-a adus. Despăgubí a despăgubi verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu și persoana a treia plural: ei / ele despăgubésc, imperfect persoana a treia singular: el / ea despăgubeá; conjunctiv prezent 3 să despăgubeáscă. |
GRAMATICA cuvântului despăgubi? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului despăgubi. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul despăgubi poate fi: verb, |
CUM DESPART ÎN SILABE despăgubi? Vezi cuvântul despăgubi desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul despăgubi?[ des-pă-gu-bi ] Se pare că cuvântul despăgubi are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL despăgubi |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A bate șaua ca să priceapă sau să înțeleagă iapa?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
