 | as |
|
| Desfrânare [ des-frâ-na-re ] VEZI SINONIME PENTRU desfrânare PE ESINONIME.COM definiția cuvântului desfranare în mai multe dicționareDefinițiile pentru desfranare din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desfrânare: desfrânáre substantiv feminin [Atestat: (a. 1750) GCR II, 47/27 / V: (îvr) dăsdesfranare, disdesfranare / Plural: desfranarenắri / Etimologie: desfrâna] 1 Scoatere a frâului la cal Si: desfrânat1 (1). 2 (Pex) Eliberare a calului Si: desfrânat1 (2). 3 (Rar) Desfacere sau slăbire a frânei Si: desfrânat1 (3). 4 (Pex) Scoatere a frânei Si: desfrânat1 (4). 5 Ducere a unei vieți imorale Si: desfrânat1 (5). 6 Dedare la vicii, corupție, destrăbălare Si: desfrânat1 (6). 7 Faptă care denotă stricăciune Si: depravare, destrăbălare, imoralitate. 8 (Pex) Trai imoral Si: (îvr) desfrânăciune, (nob) desfrânătețe. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESFRÂNARE: DESFRÂNÁRE, desfrânări, substantiv feminin Faptul de a se desfrâna, de a fi desfrânat; destrăbălare, stricăciune, depravare. – vezi desfrâna. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESFRÂNARE: DESFRÂNÁRE, desfrânări, substantiv feminin Faptul de a se desfrâna, de a fi desfrânat; destrăbălare, stricăciune, depravare. – vezi desfrâna. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru desfrânare: desfrânáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desfrânării; plural desfrânări Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru desfrânare: desfrânáre substantiv feminin, genitiv dativ articulat desfrânắrii; plural desfrânắri Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
| Dicționarul universal al limbei române, ediția a VI-a dă următoarea definitie pentru desfrânare: desfrânare forme dezordine morală, exces. Definiție sursă: Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru desfranare: desfranáre substantiv feminin vezi desfrânare Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESFRANARE' desfortúnădesfortunátDESFRÂNÁdesfrânăciúneDESFRÂNÁREDESFRÂNÁTdesfrânătéștedesfrânătordesfrânătoríe |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL desfranare Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului desfranare dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii 1750 GCR II, 47/27 / V: îvr dăsdesfranare, disdesfranare / Plural: desfranarenắri / Etimologie: desfrâna] 1 Scoatere a frâului la cal Si: desfrânat1 1. |
GRAMATICA cuvântului desfranare? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului desfranare. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul desfranare poate fi: substantiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE desfrânare? Vezi cuvântul desfrânare desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul desfrânare?[ des-frâ-na-re ] Se pare că cuvântul desfrânare are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL desfranare |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Familial a fi cu capsa pusă?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural substantivul desfrânare are forma: desfrânări
