 | as |
|
| Descurcăreţ [ des-cur-că-reţ ] VEZI SINONIME PENTRU descurcăreţ PE ESINONIME.COM definiția cuvântului descurcaret în mai multe dicționareDefinițiile pentru descurcaret din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: |
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCURCĂREȚ: DESCURCĂRÉȚ, -EÁȚĂ, descurcăreți, -e, adjectiv Care știe să se descurce, să iasă dintr-o încurcătură. Administratorul foarte descurcăreț și plin de viitor. C. PETRESCU, R. DR. 97. Forme diferite ale cuvantului descurcaret: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descurcăreț: descurcăréț, descurcareteáță smf, a [Atestat: C. PETRESCU, R. Dr. 97 / Plural: descurcareti, descurcarete / Etimologie: descurca + -ăreț] 1-2 (Persoană) care știe să se descurce (12) Si: (nob) descurcător (1-2). Forme diferite ale cuvantului descurcaret: descurcareteáță Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Noul dicționar explicativ al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCURCĂREȚ: DESCURCĂRÉȚ descurcareteáță (descurcaretéți, descurcaretéțe) Care se descurcă ușor; în stare să iasă din orice încurcătură; abil. /a descurca + sufix descurcaretăreț Forme diferite ale cuvantului descurcaret: eáță Definiție sursă: Noul dicționar explicativ al limbii române |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCURCĂREȚ: DESCURCĂRÉȚ, -EÁȚĂ, descurcăreți, -țe, adjectiv Care știe să se descurce (2) (cu abilitate). – Descurca + sufix -ăreț. Forme diferite ale cuvantului descurcaret: -eÁȚĂ Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCURCĂREȚ: DESCURCĂRÉȚ, -EÁȚĂ, descurcăreți, -țe, adjectiv Care știe să se descurce (2) (cu abilitate). – Descurca + sufix -ăreț. Forme diferite ale cuvantului descurcaret: -eÁȚĂ Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCURCĂREȚ: DESCURCĂREȚ adjectiv 1. abil. (Un om foarte descurcaret.) 2. întreprinzător, (figurat) dezghețat. (O fire descurcaret.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descurcăreț: descurcăréț adjectiv masculin, plural descurcăréți; forme singular descurcăreáță, plural descurcăréțe Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descurcăreț: descurcăréț adjectiv masculin, plural descurcăréți; forme descurcăreáță, plural descurcăréțe Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESCURCARET' descurajézDESCURCÁDescurcaredescurcărealăDESCURCĂRÉȚdescurcátdescurcătordescurcătúrădescusătúră |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL DESCURCĂREȚ Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului descurcăreţ dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii Descurcăréț, descurcĂreȚeáță smf, a [Atestat: C. 97 / Plural: descurcĂreȚi, descurcĂreȚe / Etimologie: descurca + -ăreț] 1-2 Persoană care știe să se descurce 12 Si: nob descurcător 1-2. DESCURCĂRÉȚ descurcĂreȚeáță descurcĂreȚéți, descurcĂreȚéțe Care se descurcă ușor; în stare să iasă din orice încurcătură; abil. /a descurca + sufix descurcĂreȚăreț. Un om foarte descurcĂreȚ. O fire descurcĂreȚ. Un om foarte descurcĂreȚ. |
GRAMATICA cuvântului DESCURCĂREȚ? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului descurcăreţ. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul DESCURCĂREȚ poate fi: adjectiv,
|
CUM DESPART ÎN SILABE descurcăreţ? Vezi cuvântul descurcăreţ desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descurcăreţ?[ des-cur-că-reţ ] Se pare că cuvântul descurcăreţ are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL DESCURCĂREȚ |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: Darn adverb învechit; în locuțiune în darn?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
