 | as |
|
| Descăleca [ des-că-le-ca ] VEZI SINONIME PENTRU descăleca PE ESINONIME.COM definiția cuvântului descaleca în mai multe dicționareDefinițiile pentru descaleca din dex, dexonline, doom sau diverse alte dicționare explicative ale limbii române: Verbul: a descăleca (forma la infinitiv) A descăleca conjugat la timpul prezent:
|
| Dicționarul limbii romîne literare contemporane dă următoarea definitie pentru DESCĂLECA: DESCĂLECÁ, descálec, verb I. intranzitiv 1. A se da jos, a coborî de pe cal. Au descălecat ș-au lăsat caii unul lîngă altul, fără să-i lege, fără să le deie grăunțe. SADOVEANU, B. 162. Apare un ofițer descălecat, plin de praf. CAMIL PETRESCU, T. II 424. Aci îi venea să descalece, ca să adune cîte un mănunchi de flori. ISPIRESCU, L. 17. • (Determinat, pleonastic, prin «de pe cal») Turcul... descălecă de pe cal și lăsă frîul în mîinile ciobanului. GALACTION, O. I 287. • tranzitiv (Popular, cu complementul «calul»; atestat în forma descălica) Cal descălica, Căpăstru-i scotea. TEODORESCU, P. P. 418. ♦ tranzitiv (Rar) A da jos de pe cal. Nu-și putea alunga amintirea... soldaților de plumb din copilărie, jucăriile de acum șaizeci de ani, cînd îi descăleca din șa. C. PETRESCU, R. DR. 209. 2. (Termen folosit de cronicari în legătură cu întemeierea Țărilor Romînești; azi arhaizant) A se așeza statornic într-un loc, întemeind o țară (nouă). Dragoș-vodă a descălecat în Moldova. ▭ Oierii aceștia care au descălecat dincoace de munte, ca mulți alții în curgerea verb reflexiv:emii, au întemeiat sate. SADOVEANU, E. 92. – Variantă: descălicá verb I. Definiție sursă: Dicționarul limbii romîne literare contemporane |
| Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru DESCĂLECA: DESCĂLECÁ, descálec, verb I. intranzitiv 1. A coborî, a se da jos de pe cal. 2. (Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea țărilor românești) A se așeza într-un loc, întemeind o țară. [Variante: descălicá verb I] – latina *discaballicare. Definiție sursă: Dicționarul DEX explicativ al limbii române, ediția a II-a |
| DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) dă următoarea definitie pentru DESCĂLECA: DESCĂLECÁ, descálec, verb I. intranzitiv 1. A coborî, a se da jos de pe cal. 2. (Termen folosit mai ales de cronicari în legătură cu întemeierea Țărilor Române) A se așeza într-un loc, întemeind o țară. [Variante: descălicá verb I] – latina *discaballicare. Definiție sursă: DEX ONLINE - Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită) |
| Micul dicționar academic, ediția a II-a dă următoarea definitie pentru descăleca: descălecá vi [Atestat: M. COSTIN, ap. DA ms / V: descalecalicá / prezentul indicativ: descalecacálec / Etimologie: des- + [în]căleca] 1 A se da jos de pe cal. 2 A se așeza într-un locuțiune 3 (Înv) A întemeia o țară. Definiție sursă: Micul dicționar academic, ediția a II-a |
| Dicționarul ortografic al limbii române dă următoarea definitie pentru descăleca: descălecá verb, indicativ prezent persoana întâi singular: eu descálec, persoana a treia singular: el / ea și plural descálecă; gerunziu descălecând Definiție sursă: Dicționar ortografic al limbii române |
| Dicționarul de sinonime al limbii române dă următoarea definitie pentru DESCĂLECA: DESCĂLECA verb (învechit) a pedestri. (A descaleca de pe cal.) Definiție sursă: Dicționarul de sinonime al limbii române |
| Dicționarul DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat dă următoarea definitie pentru descăleca: descălecá (a descaleca) verb, indicativ prezent 3 descálecă Definiție sursă: Dicționar DOOM ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugat |
CUVINTE APROPIATE DE 'DESCALECA' descâlciátDESCÂLCÍREDESCÂLCÍTdescâlcitorDESCĂLECÁDESCĂLECÁREDESCĂLECÁTDESCĂLECĂTOÁREDESCĂLECĂTÓR |
EXEMPLE DE PROPOZIȚII CU CUVÂNTUL descăleca Este mai uşor să înţelegi sensul cuvântului descăleca dacă analizezi contextul în care apare în diferite propoziţii DA ms / V: descălecalicá / prezentul indicativ: descălecacálec / Etimologie: des- + [în]căleca] 1 A se da jos de pe cal. A descăleca de pe cal. A descăleca de pe cal. Descălecá a descăleca verb, indicativ prezent 3 descálecă. |
GRAMATICA cuvântului descăleca? Câteva aspecte ce ţin de gramatica cuvântului descăleca. Ce parte de vorbire poate ocupă în propoziţie? Genul cuvântului sau alte caracteristici morfologice şi sintactice. Ca şi parte de vorbire într-o propoziţie cuvântul descăleca poate fi: verb,
|
CUM DESPART ÎN SILABE descăleca? Vezi cuvântul descăleca desparţit în silabe. Câte silabe are cuvântul descăleca?[ des-că-le-ca ] Se pare că cuvântul descăleca are patru silabe |
SINONIME PENTRU CUVÂNTUL descăleca |
|
Eşti tare la limba română?
Ce înseamnă expresia: A scăpa pe sau prin ușa din dos?Apasă click pe răspunsul corect.
Știi care e înțelesul următoarelor expresii?
| ||||||||||||||||||||||||
La plural verbul descăleca se conjugă: ei ele descálecă
